Presedintele american George W. Bush a anuntat sambata ca se va folosi de prilejul summit-ului NATO de la Bucuresti, din 2-4 aprilie, pentru a cere aliatilor sa trimita mai multi soldati in Afganistan, informeaza NewsIn. Oficialii americani de rang inalt sunt dezamagiti de rezultatele slabe de pana acum ale campaniei lor vizand sporirea presiunii asupra celorlalti membri NATO si avertizeaza ca in joc este insasi credibilitatea organizatiei. Astfel tema Afganistan se contureaza ca cea mai proeminent� de pe agenda summitului NATO de la Bucuresti. O alta tema importanta a summit-ului din martie va fi insa si extinderea organizatiei. Potrivit presedintelui american, angajamentul in Afganistan ar constitui o nota buna pentru tarile care vor sa adere la NATO.
"Voi merge la Bucuresti cu ideea ca suntem recunoscatori pentru contributiile care au fost facute si ca voi incuraja natiunile sa contribuie si mai mult", a declarat Bush, sambata, la o conferinta de presa comuna cu premierul danez Anders Fogh Rasmussen, sustinuta la ranch-ul prezidential din Texas. Bush a evitat sa nominalizeze aliatii care, in opinia sa, ar trebui sa se angajeze cu mai multi soldati in Afganistan, dar a spus ca stie ca exista "unele constrangeri politice asupra anumitor tari". "Administratia mea a spus mai mult decat clar ca ne asteptam ca oamenii sa aiba de suportat o povara grea, daca vor fi in Afganistan", a insistat presedintele american.
Apelul presedintelui american se alatura altor declaratii in acest sens facute de oficiali americani de rang inalt pentru a-i convinge pe aliatii reticenti sa-si asume un rol mai mare in lupta impotriva talibanilor si a aliatilor lor din al-Qaida in cele mai sensibile zone ale tarii din punct de vedere al securitatii, potrivit Reuters. Oficialii americani sunt dezamagiti de rezultatele slabe de pana acum ale campaniei lor vizand sporirea presiunii asupra celorlalti membri NATO si avertizeaza ca in joc este insasi credibilitatea organizatiei. Premierul danez s-a aratat si el de parere ca "Ne trebuie mai multi soldati in Afganistan". " Am incredere ca ne putem convinge partenerii sa contribuie cu mai multe trupe decat o fac astazi", a declarat Rasmussen la conferinta de presa sustinuta alaturi de Bush. Tara sa are aproape 800 de soldati in Afganistan, desfasurati cu precadere in sud, unde lupta impotriva militantilor islamisti este cea mai dura si unde SUA doresc ca aliatii lor sa trimita mai multe trupe. Marea Britanie, Canada, Polonia si alte tari au sprijinit solicitarea Statelor Unite. Totusi, Canada a avertizat ca nu va reinnoi mandatul fortelor sale dupa 2009, daca alti aliati NATO nu vor trimite 1.000 de soldati pentru a-i sprijini operatiunea din Kandahar. Germania, aflat� sub presiunile Washingtonului, a devenit mai flexibila, dupa ce mult timp a insistat ca nu poate depasi o limita autoimpusa de 3.500 de soldati in Afganistan. De asemenea, Franta a semnalat ca doreste sa trimita mai multe trupe, dar pare sa fie reticenta in a le trimite in sud. In ceea ce priveste Statele Unite, acestea au trimis in Afganistan 29.000 de soldati, care actioneaza atat in cadrul misiunii NATO, cat si in operatiuni independente si intentioneaza sa trimita in aprilie alti 3.200 de puscasi marini, cu un mandat de sapte luni.
Angajamentul in Afganistan ar avantaja tarile care vor sa adere la NATO
Legat de extinderea NATO, o alta tema a summitului de la Bucuresti care starneste interes, presedintele Bush s-a limitat sambata la a spune ca a vorbit cu premierul danez despre "spiritul politicii usilor deschise a NATO". "Salutam primirea de noi natiuni in Alianta atat timp cat ele intrunesc criteriile de aderare", a declarat Bush. Presedintele american a sugerat totodata ca angajamentul in Afganistan ar constitui o nota buna pentru tarile care vor sa adere la Alianta. Premierul danez a fost mai precis si a mentionat explicit Ucraina si Georgia carora, a spus el, "li se va transmite un semnal puternic" la summitul NATO de la Bucuresti. Ambele tari au solicitat sa fie incluse in Planul de actiuni in vederea aderarii (MAP), etapa considerata o anticamera a intrarii in NATO.