Aproximativ 4.000 de persoane au participat sambata la Chisinau la adunarea de constituire a unui grup de initiativa ce isi propune sa initieze modificarea Constitutiei in asa fel incat presedintele statului sa fie ales prin vot popular direct, si nu de catre Parlament, ca in prezent. Presedintele Republicii Moldova este ales prezent de Parlament, cu majoritate de doua treimi din numarul total de membri ai Legislativului. Potrivit corespondentului NewsIn la Chisinau, grupul de initiativa isi propune sa adune cele 200.000 semnaturi necesare pentru initierea unui referendum pentru modificarea Constitutiei. Pe langa alegerea directa de catre popor a presedintelui, autorii initiativei mai doresc ca jumatate dintre�deputati sa fie alesi in circumscriptii prin vot uninominal. Adunarea a fost convocata de recent creatul Partid Liberal Democrat din Moldova, condus de Vladimir Filat. In conformitate cu art. 141, pentru initierea unui referendum de modificare a Constitutiei Republicii Moldova sunt necesare colectarea unui numar de cel putin 200 000 de semnaturi din partea cetatenilor Republicii Moldova, cu drept de vot. Persoanele care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din unitatile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar In fiecare din ele trebuie sa fie Inregistrate cel putin 20000 de semnaturi In spijinul acestei initiative. Moldova - fara Voronin, Moldova - fara comunisti "Asteptam la actiunea din 23 februarie prezenta colegilor din toate raionale, care Impartasesc ideea "Moldova - fara Voronin, Moldova - fara comunisti". Persoanele care vor deveni membri ai grupului de lucru vor obtine si legitimatiile necesare pentru a trece la colectarea semnaturilor. Va fi prima actiune de anvergura a PLDM", a mentionat la 12 februarie Vladimir Filat, In cadrul unei conferinte de presa. Potrivit legii electorale moldovenesti, dupa colectarea celor 200.000 de semnaturi, Parlamentul moldovean este cel care decide daca referendumul solicitat este organizat sau nu. In actualul Parlament de la Chisinau 55 de mandate din cele 101 sunt detinute de catre Partidul Comunistilor, condus de presedintele Vladimir Voronin. Anul 2008 este un an preelectoral in Republica Moldova, urmatoarele alegeri generale urmand sa aiba loc in primavara anului 2009. O incercare de a initia un referendum republican pentru modificarea Constitutiei si aderarea Republicii Moldova la Alianta Nord-Atlantica a mai fost facuta in 2006 de catre Partidul Popular Crestin Democrat, dar atunci Comisia Electorala Centrala a refuzat sa inregistreze grupul de initiativa care urma sa colecteze cele 200.000 semnaturi. In Republica Moldova a avut loc un singur referendum, in mai 1999, cand presedintele de atunci Petru Lucinschi a cerut girul popular pentru a transforma Republica Moldova din republica semi-prezidentiala intr-un stat prezidential. In urma esecului acestui referendum, Parlamentul a operat schimbari in legislatie,�privand presedintele de dreptul de a modifica legea fundamentala, a votat pentru transformarea Republicii Moldova in�republica parlamentara si a ingreunat procedura de convocare a referendumului. Filat: "A demarat proiectul de reconstructie a Moldovei" "Deputatii trebuie sa poarte responsabilitatea In fata cetateanului care Il alege. Ne-am propus reconstructia Republicii Moldova. Tineti minte aceasta zi - 23 februarie 2008. A demarat proiectul de reconstructie a Moldovei.", a declarat Vladimir Filat, presedinte PLDM. "Cetatenii Inteleg ca RM merge Intr-o directie gresita. Ei au o dorinta de a trai Intr-o tara normala este fireasca. Ghidati de interes grup, deputatii au modificat Constitutia In privinta alegerii presedintelui. Este nevoie de o reforma constitutionala profunda. Acum suntem martorii unei republici "semi-prezifentiale". Totul este controlat de o singura persoana: procuratura, guvern, securitate, presa etc. Presedintele e nevoie sa fie arbitru si mediator Intre ramurile puterii. Optam pentru dreptul natural al cetateanului de a-si alege singur presedintele. Este un drept si acesta urmeaza sa fie redat cetateanului.", a mai spus Vladimir Filat. "O sa fim ca si fierul. Cu cat mai mult vor bate In noi, cu atat mai tari vom fi. Am spus ca vom fi un partid, care va avea initiativa. Suntem Invinuiti ca suntem populisti. Daca a realiza dorintele cetatenilor, atunci - da, suntem populisti! Va mutumesc din suflet ca sunteti aici. Dumnezeu sa ne binecuvanteze si sa aiba In paza Republica Moldova.", a conchis Filat in inchiere. De la cenzurarea la "brutalizarea" presei moldovenesti Cinci organizatii neguvernamentale din domeniul mass-media din R. Moldova isi exprima profunda ingrijorare in legatura cu noile cazuri de ingradire a accesului jurnalistilor la evenimente de interes public si de atitudine brutala fata de jurnalisti, transmite corespondentul NewsIn la Chisinau Cele�cinci ONG-uri semnatare ale unei declaratii comune fac referire la cazul corespondentul ziarului Moldavskie vedomosti, care la 15 februarie nu a fost admis la intalnirea comisarului european pentru relatii externe si politica europeana de vecinatate, Benita Fererro-Waldner, cu studentii Universitatii de Stat din Chisinau. "Administratia Universitatii, secondata de gardienii Serviciului de Paza, au blocat, sub diverse pretexte false, intrarea jurnalistului in sala, permitand, in acelasi timp, altor jurnalisti sa participe la eveniment", se arata in declaratie. De asemenea, in declaratie este mentionat incidentul care a avut loc la 16 februarie, cand o ziarista a cotidianului Timpul de dimineata, a fost agresata de catre o garda de corp a premierului Vasile Tarlev, pe teritoriul bazei auto a Aparatului Guvernului, care era inspectata de catre premier. Desi ziarista s-a legitimat, invocand faptul ca premierul este o persoana publica si viziteaza un obiectiv public, la indicatia sefei Serviciului de presa, Carmena Lupei, unul dintre gardienii premierului a scos-o pe jurnalista cu forta din incinta intreprinderii respective. Inainte de incident, ziarista publicase un articol in legatura cu unele nereguli comise de aceasta institutie la achizitionarea a 17 automobile Skoda, arata documentul. ONG-urile semnatare cer autoritatilor sa pedepseasca vinovatii si sa ia masuri pentru a�pune capat�practicii brutale de comunicare cu presa, tot mai raspandita in domeniul public, si a asigura, in conformitate cu legislatia nationala si angajamentele internationale, accesul nestingherit al jurnalistilor la informatia si evenimentele de interes public. Autorii declaratiei amintesc ca Legea Presei interzice orice imixtiune in activitatea de pregatire si de difuzare a informatiei de catre presa, si ca jurnalistul are dreptul, in scopul exercitarii atributiilor profesionale, sa obtina si sa difuzeze informatii, sa asiste la mitinguri, demonstratii si la alte manifestatii publice. Declaratia este semnata de Centrul Independent de Jurnalism, Asociatia Presei Independente, Centrul "Acces-Info", Comitetul pentru Libertatea Presei si Asociatia Presei Electronice. Agentia Monitor Media precizeaza ca agentii din serviciile de securitate si paza a primelor persoane in stat comit sistematic acte de intimidare a jurnalistilor in timp ce acestia se afla in exercitiul functiunii. Cei mai "activi" in acest sens sunt agentii din paza presedintelui Vladimir Voronin.

Madalin NECSUTU