Politistii din sase state europene au declansat, marti dimineata, cea mai vasta operatiune de identificare si prindere a membrilor unei retele internationale de falsificatori de carduri. Actiunea, declansata in jurul ore 6.00, a avut loc, simultan, in Spania, Irlanda, Germania, Austria, Belgia si Olanda si au fost perchezitionate sute de imobile. Pana miercuri dupa amiaza, autoritatile romane au fost informate ca au fost prinsi - conform datelor furnizate pentru ZIUA Online de surse din Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA) - 117 membrii ai retelei. "Dintre acestia 90 la suta sunt din Spania iar peste 80 la suta sunt romani", au precizat sursele noastre. Operatiunea cu nume de cod "Pipas" este in plina desfasurare, iar informatii detaliate legata de numarul celor prinsi in toate cele sase tari erau asteptate la Bucuresti in cursul zilei de miercuri. ZIUA Online a aflat, totodata, ca la baza acestei actiuni organizata de Europol stau informatiile oferite de politistii romani, deoarece cei mai multi dintre mebrii retelei sunt de pe plaiuri mioritice si se afla in baza de date a IGPR. "A fost, intr-adevar, o intalnire pe aceasta tema in luna iunie a anului 2007 intre reprezentanti ai autoritatilor din mai multe tari. Atunci s-au pus bazele unei colaborari pentru combaterea acestui fenomen. La actiunea de ieri (marti n.r.) au participat si doi ofiteri de la Directia de Combatere a Criminalitatii Organizate", ne-a confirmat Sarmizia Fetcu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR). Din primele informatii date publicitatii de presa spaniola reiese ca actiunea internationala impotriva falsificarii si utilizarii frauduloase a cartilor de credit s-a soldat cu arestarea a cel putin 120 de persoane de origine romana la Murcia, in Comunidad Valenciana, Tarragona, Malaga, Huelva, Canariassi Madrid. Operatiunea a fost coordonata de Biroul European al Politiei (Europol). Dintr-un articol publicat miercuri de ziarul local La Opinion de Murcia reiese ca au fost arestate si alte persoane implicate din Irlanda si Romania. Informatia nu este, insa, confirmata de Politia Romana care sustine, prin Biroul de presa al IGPR, ca "in Romania nu au fosat operate arestari in cadrul acestei operatiuni". Spania, Raiul falsificatorilor Asa cum reiese din informatiile publicate in presa din Peninsula Iberica, cercetarile desfasurate in Comunidad Valenciana - dintre care sase in provincia Alicante - si in restul tarii au fost ordonate de Judecatoria Centrala de Instructie numarul 6 al Audientei Nationale. Functionarii Grupului Crimei Organizate de la Comisariatul Provinciei Alicante au arestat, marti 12 februarie, 15 cetateni romani la Benidorm, Calpe, Alfaz del Pi, Torreviejasi San Javier (Murcia) si au fost confiscate masinarii si dispozitive de tiparit si de falsificare a cartilor de credit. Intre cei arestati in provincie exista persoane implicate in falsificarea cartilor de credit si altele care le utilizau in mod fraudulos facand cumparaturi. Toti cei arestati au fost transferati la Comisariatul de Nord, unde vor fi interogati inainte de a fi pusi la dispozitia justitiei. Operatiunea politiei, la care au participat aproximativ o suta de politisti din Valencia, 80 din Castellon si peste 40 din Alicante, s-a desfasurat incepand cu orele sase dimineata. Marea parte a arestarilor - 28 - au avut loc la Valencia, unde banda dispunea de zeci de apartamente in care locuiau trei din capii retelei. Cel putin sase dintre cei arestati la Valencia sunt femei, desi se pare ca majoritatea serveau drept acoperire barbatilor si nu sunt direct implicate in falsificarea cartilor de credit. Politia spaniola trebuie inca sa analizeze documentatia ampla a investigatiei si hard-urile a numeroase computere confiscate. Surse apropiate cazului, citate de mass-media din Spania, vorbesc de mai multe retele interconectate si de unii lideri comuni. Totodata, reteaua este suspectata de clonarea si falsificarea a mii de carti de credit. Deocamdata, nu exista o estimare a prejudiciului economic adus, fapt subliniat si de politistii romani. Datele de pe 45 de milioane de carti de credit vandute falsificatorilor de carduri de hakerii romani si rusi Actiunea declansata marti de Europol confirma, de altfel, informatiile aparute in 2007 in presa americana. Mass-media din SUA a atras atentia despre pericolul pe care il reprezinta cei care au pus mana pe datele a milioane de persoane care foloseau carti de credit. Este vorba despre o retea de hakeri romani si rusi care, la randul lor, au vandut aceste date falsificatorilor de carduri. Conform unui articol aparut in Wall Street Journal in luna mai anul trecut, hakerii romani si rusi ar fi la originea sustragerii datelor de pe circa 45 de milioane de carti de credit. Smecheria folosita de acestia: intrau pe retelele informatice ale unor magazine si patrundeau in baza de date a operatorului TJX Companies, un gigant carea detine magazine in SUA, Porto Rico si Canada. Acesta a fost dat in judecata de aproape 300 de banci din cauza ca au permis furtul informatic. Potrivit Wall Street Journal, reteaua wireless de la magazinele de imbracaminte Marshalls ar putea fi la originea bresei de securitate care a permis atacatorilor sa acceseze sistemele TJX Companies. Desi celelalte sisteme TJX fusesera modernizate si foloseau Wi-Fi Protected Access (WPA), imbunatatirile nu au inclus retelele wireless ale magazinelor Marshalls care asigurau transferul datelor de la dispozitivele de procesare a cartilor de credit la serverele companiei. Ceea ce este surprinzator este faptul ca politistii americani arata cu degetul catre piratii cibernetici romani si rusi. Potrivit site-ului Monsters and Critics, care citeaza publicatia Wall Street Journal, frauda s-a produs intre anii 2005 si 2007 dar conducerea societatii americane TJX a semnalat-o abia in decembrie 2006. In presa din SUA au aparut, de altfel, informatii potrivit carora politistii au arestat mai multe persoane care au folosit numerele unor carduri de credit furate din bazele de date la TJX ca sa cumpere marfuri in valoare de milioane de dolari. Autoritatile din SUA sau din tari occidentale s-au sesizat de mai multe ori in ultimii ani si au au atras atentia autoritatilor romane asupra acestui pericol. Nu intamplator, Politia Romana a inclus, anul trecut, in recomandarile sale modul de prevenire si modalitatile prin care pot fi impiedicate astfel de infractiuni. De altfel, in bilantul Politiei Romane pentru anul 2007 se precizeaza ca fraudele informatice au crescut cu 54%, metodele preferate de romani fiind "phishing"-ul, paginile false de internet ale unor institutii si echipamentele de fraudare a bancomatelor. Atacurile informatice pe internet au vizat mai ales SUA, Franta, Italia, Anglia, Germania, Belgia, Spania si Olanda.

Petrisor CANA