Arhiepiscopul de Canterbury, reverendul Rowan Williams, sef al celor 77 milioane de anglicani din lume, a calificat joi drept "inevitabile" recunoasterea si aplicarea unor precepte ale shariei (legea islamica) in Marea Britanie, informeaza Reuters. Alte religii beneficiaza de o anume toleranta cand respecta reglementarile in vigoare in Marea Britanie, a subliniat prelatul, care a propus o "ajustare constructiva" a traditiilor musulmane in anumite domenii, precum diferendele conjugale. Legile musulmane ar integra mai usor musulmanii in societate

		"Spectacolul" shariei

Unele precepte ale shariei sunt deja recunoscute in societatea si in dreptul occidentale, a estimat el, este deci inevitabil ca aplicarea legii islamice sa fie necesara pentru coeziunea sociala. Integrarea a 1,8 milion de musulmani care traiesc in Marea Britanie este o problema care preocupa autoritatile locale laice si religioase, or sharia regrupeaza un ansamblu de reguli de conduita care trebuie respectate de musulmani in domeniile cultului, tranzactiilor financiare, vietii conjugale si infractiunilor penale. Ea se aplica in grade diferite in tarile musulmane. Reverendul si-a exprimat ostilitatea fata de sanctiunile severe aplicate in unele tari precum Arabia Saudita, unde ucigasii si traficantii de droguri sunt decapitati. Nicio persoana cu bun simt nu vrea sa vada acest tip de cruzimi, asociate cu aplicarea dreptului in unele tari musulmane, sanctiunile radicale, tratamentul femeii, a spus el. Rowan Williams a precizat totusi ca sharia nu va putea prevala in Marea Britanie asupra "drepturilor care sunt garantate cetatenilor in general". In schimb, unele diferende financiare sau conjugale ar putea fi transate conform preceptelor shariei, a explicat el. "Exista moduri de a infatisa diferendele conjugale, de exemplu, care ar putea oferi o alternativa tribunalelor civile pe care le cunoastem. Pentru unele mentalitati culturale sau religioase, ele par mai adaptate" , a spus Williams. Un episcop anglican a cerut protectia politiei in aceasta luna dupa ce a primit amenintari cu moartea ca urmare a aparitiei unui articol in care el afirma ca unele cartiere ale oraselor britanice s-au transformat in "zone interzise" pentru nemusulmani. "Societatea noastra este fragmentata in prezent" , a subliniat Williams. "Multi musulmani ar putea spune ca unele parti ale societatii britanice sunt zone interzise pentru ei. Gordon Brown refuza aceasta propunere Primul ministru al Marii Britanii, Gordon Brown si-a exprimat dezacordul total in legatura cu propunerile Arhiepiscopului de Canterbury. Purtatorul de cuvant al primului ministru, Brown a declarat ca "pozitia noastra in general este ca sharia nu poate fi folosita ca justificare pentru bresele din Dreptul englezesc, deasemenea aceste percepte ale shariei nu pot fi aplicate intr-un tribunal civil pentru a rezolva litigii contractuale. Premierul Marii Britanii este de parere ca legea ar trebui aplicata in aceasta tara in baza principiilor si valorilor britanice", a conchis acesta. Tensiuni la Oxford

		Allan Chapman, istoric al Universitatii din Oxford

Parerile sunt impartite in cadrul comunitatiilor care traiesc in celebrul oras si centru universitar Oxford. Mohammed Nawaz, administratorul moscheei din Oxford este de parere ca odata cu dobandirea cetateniei engleze, musulmanii care traiesc pe teritoriul Marii Britanii ar trebui sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si ceilalti cetateni. Deasemenea el mai cere ca aceasta comunitate islaminca sa nu fie discriminata si macar, in fiecare vineri, sa fie lasati pentru a-si chema credinciodii la rugaciune. De cealalta parte, istoricul Allan Chapman, care preda la Universitatea din Oxford, crede ca nu este incalcat nici un drept la rugaciune al musulmanilor. Se doreste doar respectarea drepturilor celorlalti cetateni de alta confesiune religioasa de a nu fi "chinuiti" de sunete acestei chemari la slujba a musulmanilor care, zice el, ar fi "groaznice" si ar deranja fonic. Prin aceste practici pe care musulmanii le desfasoara, Allan Chapman este de parere ca aceasta comunitate musulmana ar incerca sa isi impuna "simtul dominarii" si nu doreste ca acest oras sa fie "islamificat". In replica, imamul moscheei din Oxford, Munir Chisti, a declarat ca nu se doreste acest lucru, dar cere ca macar ca intr-o zi a saptamanii sa-si poata chema credinciosii asa cum se obisnuieste, nu de cinci ori pe zi ca in tarile islamice. Oxford-ul a reprezentat intotdeauna un centru al iluminarii maselor iar acest incident a creat o ruptura in sanul cetatenilor care locuiesc in aceasta. "Nu veni dintr-o tara straina pentru a avea o viata mai buna, mai multa prosperitate si apoi sa incerci sa schimbi cultura acelui loc dupa cum iti convine. Nu poti veni cu astfel de cereri grosolane si apoi sa preiei la propriu "controlul" asupra intregii comunitati", a conchis Chapman. Sharia, "Legea Talionului" in versiune islamica Legea islamica reprezinta un sistem judiciar bazat in principal pe sfantul Coran, (Coranul stabileste pricipii de baza pentru comportamentul uman, dar nu cuprinde un cod judiciar propriu-zis), invataturile profetului Mahomed, cat si din interpretari ulterioare ale acestor invataturi. Legea Sharia a continuat sa fie reinterpretata si adaptata la noi circumstante sociale. Dupa moartea profetului, Califii din dinastia Ummayazilor au completat legea Sharia si au adaptat-o la noile circumstante din imperiul islamic. Deoarece acest imperiu ajunsese sa cuprinda teritorii vaste in afara peninsulei arabice, elemente din legea greca, iudaica, crestina si persana sunt incorporate in Sharia. In timpul dinastiei Abbasidilor, se formeaza doua grupuri. Unii considera ca Sharia trebuie sa fie formata doar de invataturile profetului si Coran. Celalat grup considera ca Sharia poate include invataturile unor judecatori si invatati de seama. In cele din urma sistemul adoptat in lumea islamica are urmatoarea forma: un judecator incercand sa rezolve un caz trebuie sa consulte intai Coranul, apoi invataturile lui Mahomed. Daca raspunsul nu se gaseste in acestea, el urmeaza opinia generala a judecatorilor Musulmani sau daca este un caz cu totul nou, il rezolva prin analogie cu cel mai apropiat caz cunoscut. Legea Sharia ajunge la forma clasica (traditionala) in jurul anului 900, desi continua sa se dezvolte si in urmatorii 1000 de ani. Legea Sharia traditionala cuprinde printre altele: pentru adulter - pedeapsa cu moartea; pentru furt - taiarea mainii drepte; pentru consumul de alcool - 80 de lovituri de bici. Crima sau ranirea grava se pedepseste "ochi pentru ochi". Spre exemplu, daca o persoana ataca o alta persoana si cea de a doua persoana isi pierde ochiul in atac, iar prima este gasita vinovata de un judecator, cea de a doua persoana are dreptul sa ii scoata acelasi ochi primei persoane. Daca insa a doua persoana raneste mai mult pe prima persoana, ea este aspru pedepsita. Aceasta regula descurajeaza victimele de la a retalia in acest fel si de obicei se ajungea la o intelegere, acceptandu-se bani sau obiecte de valoare in schimb. Pentru alte crime mai putin serioase, criminalul trebuie sa plateasca o suma de bani victimei, sa primeasca lovituri de bici sau sa fie inchis o perioada de timp. Legea Sharia descrie si modul in care se desfasoara procesul. Reclamantul sau o ruda a sa depun plangre. Paratul se considera nevinovat pana la dovedirea contrariului, are dreptul sa nu spuna nimic pana la proces si sa fie reprezentat de un avocat. Un sistem de apeluri permite ca cazul sa fi transferat la curti superioare sau in cele din urma la conducatorul tarii. Marturia unei femei valoreaza jumatate din cea a unui barbat, motivul principal fiind ca femeile din acea perioada erau mult mai putin educate decat barbatii. Incepand cu secolul 19, Sharia este influentata puternic de sistemul legal occidental. Unele tari (Turcia) abandoneaza complet Sharia, pe cand altele o adapteaza (interzicand poligamia spre exemplu). Majoritatea specialistilor in Sharia cred ca aceasta poate fi adaptata conditiilor lumii moderne, fara a abandona spiritul legii islamice. Astfel de sisteme judiciare moderne bazate pe Sharia sunt folosite spre exemplu in Arabia Saudita si Iran. Un numar mic de autoritati locale in Africa continua inca sa aplice Sharia traditionala.

Madalin NECSUTU