Parlamentul Romaniei a adoptat luni,cu 387 de voturi pentru, unul impotriva si o abtinere,Tratatul de la Lisabona, in conditiile in care toate partidele parlamentare si-au exprimat sustinerea pentru acest document. Deputatul PIN Lavinia sandru s-a pronuntat impotriva, iar deputatul conservator Dragos Dumitriu s-a abtinut. In�discursul sau, presedintele PSD, Mircea Geoana, a vorbit despre ratificarea Tratatului de la Lisabona ca despre "un moment istoric" si a explicat ca o Romanie puternica nu se poate face in afara unei Europe puternice. in acest context, liderul social-democrat a pus accentul pe ideea modificarii Constitutiei si a institutiilor actualei republici, care , in opinia sa, nu� mai sunt compatibile cu Romania europeana, informeaza Newsin. Geoana a mai spus ca ratificarea de catre Parlament a Tratatului, "trebuie sa creeze macar pentru cateva minute un inceput de reconciliere nationala" si a solicitat mai multa initiativa din partea Romaniei la nivel european. "in 2009, cand acest tratat va deveni operational nu trebuie sa fim mai putin ambitiosi pentru ca cel putin un reprezentant al unui stat membru nou in UE sa aiba o functie importanta in Uniune. Sa avem curajul sa propunem un ministru de externe din randul noilor veniti, eventual o doamna, ca sa aratam ca exista egalitate de sanse. Din pacate profilul Romaniei ca stat nou membru UE nu este suficient de bine structurat. Trebuie sa incercam sa devenim al saptelea jucator al UE", a declarat Mircea Geoana. Senatorul Puiu Hasotti (PNL) a vorbit despre partea tehnica a Tratatului de Reforma, prezentand si firul evenimentelor care a dus la aceasta varianta finala a documentului. "Acesta este procesul final al unui proces de negociere. Este capatul unui drum care a inceput in decembrie 2001", a spus Hasotti. "Din punct de vedere al liberalilor, tratatul este curajos si provocator." Hasotti a remarcat si ca procesul de revizuire al tratatului "s-a bucurat de o participare parlamentara substantiala". Liberalul a vorbit si despre cresterea rolului parlamentelor nationale, asa cum reiese din Tratatul de Reforma. "Tratatul de la Lisabona aduce inovatii importante in privinta implicarii parlamentelor nationale. Aceasta va aduce o reducere majora a deficitului democratic al UE", a comenat liderul senatorilor PNL. In final, Hasotti a amintit de beneficiile Romaniei ca nou membru al Uniunii,�afirmand ca�cel mai important castig al aderarii este apartenenta la o structura geopolitica. "Apartenenta la UE poate fi privita ca o a doua modernizare a Romaniei", a conchis Hasotti. La randul sau, Mircea Cioproaga (PNL) a vorbit despre aspiratiile romanilor si despre faptul ca acestea se implinesc odata cu votul dat tratatului de reforma. "Ratificarea tratatului astazi reprezinta apogeul aspiratiilor europene ale Romaniei. Pentru orice cetatean, ratificarea incheie perioada in care ne-am simtit neindreptatiti, in care ne-am simtit in afara Europei", a comentat deputatul liberal. Pentru adoptarea Tratatului de la Lisabona s-au pronuntat si liberal-democratii prin fostul ministru al intrgarii europene Anca Boagiu, potrivit caruia documentul in discutie va servi globalizarii. "intr-o lume tot mai globalizata, Tratatul de reforma a servit si va servi tocmai acestui lucru" a afirmat Boagiu care a enumerat si o serie de elemente pozitive pe care documentul le aduce. Dupa cum afirma Anca Boagiu, printre altele, Tratatul de la Lisabona permite eficientizarea procesului de luare a deciziilor in cadrul constructiei europene si extinderea pe mai departe a�Uniunii. Boagiu�a aratat insa ca�Romania "inca nu aduce acea valoare adaugata la Uniunea Europeana", desi tara noastra are potential. Mai mult, liberal-democrata a amintit ca�Romania nu a reusit sa treaca de statutul de tara monitorizata. in plus, Anca Boagiu nu a uitat sa se refere la aceia care, de cand statul roman a devenit membru UE, "stau pe scaune caldute in loc sa se preocupe de Romania si Europa". Punctul sau de vedere a fost sustinut si de deputatul PD-L Raluca Turcan care a exprimat opinia ca Romania are "institutii slabe, infiltrate de coruptie, ce nu pot conduce la crearea unui stat puternic". " in Romania exista reguli scrise, dar neaplicate si din acest punct de vedere este o tara fragila", este de parere Turcan. Corneliu Vadim Tudor a spus ca documentul este o varianta corecta a ceea ce fusese "gresit creionat", referindu-se la Tratatul Constitutional al Uniunii, tratat care nu a intrat in vigoare. Tudor�l-a citat pe Nicolas Sarkozy, salutand discursul tinut de presedintele Republicii Franceze. "Presedintele Frantei a vorbit de compromis; as adauga ca politica e arta compromisului, atat timp cat nu te compromiti tu, ci adversarul", a declarat liderul PRM. El a vorbit si despre clasa politica din Romania. "Sunt oamenii politici realisti la aceasta ora a istoriei? si da, si nu. Fiecare vede realitatea pe care vrea sa o vada.", a spus Vadim. "Ce e bun pentru lumea civilizata, e bun si pentru noi. Nu are rost sa mai inventam odata roata", a completat el. "tara a facut sacrificii pentru a intra in UE, dar as vrea sa ii intreb pe eurosceptici: aveam oare de ales?", a spus liderul PRM. "Desi avem unele obiectii fata de tratat, noi il vom vota cu constiinta impacata. Pe cei care stau pe margine, cu un spirit critic, ii intreb: cum ar fi ca Romania sa se plaseze, acum, in afara Uniunii Europene?". Din partea Partidului Conservator a luat cuvantul stefan Glavan, care a vorbit despre votul din Parlament asupra Tratatului de la Lisabona ca fiind "rezultatul unui proces istoric". "Tratatul incheie o etapa in procesul de constructie europeana. Romania, in calitatea de nou membru, trebuie sa fie unul din primele state care sa ratifice acest tratat", a spus Glavan. Conservatorul a vorbit si despre problemele UE, referindu-se in principal la procesul de politica externa. "in afara frontierelor sale, UE se confrunta cu un mediu aflat in schimbare rapida. Care este insa rolul Europei in aceasta lume transformata? Singura linie pe care o traseaza Uniunea este cea a democratiei. Traim intr-o lume si mondializata, si, paradoxal, faramitata", a mai comentat conservatorul. Punctul de vedere al UDMR, favorabil adoptarii Tratatului, a fost exprimat de Gyorgy Frunda, in opinia caruia documentul adoptat la Lisabona este "un rod al cooperarii europene, al intelepciunii si al compromisului. Frunda a vorbit si despre rolul pe care comunitatea maghiara l-a avut in integrarea Romaniei in NATO si UE si a afirmat ca orice alta minoritate nationala ar fi sustinut aderarea statului roman la aceste structuri pentru a se apara impotriva xenofobiei si intolerantei. Despre rolul minoritatilor in aderarea la Uniunea Europeana a vorbit si deputatul Vasile Gant. "Pentru realizarea acestui deziderat comun, minoritatile au desfasurat o activitate intensa in tarile membre UE care ne sunt apropiate prin limba si cultura", a spus Gant. Parlamentul a ratificat Tratatul de Reforma imediat�dupa ce presedintele Frantei Nicolas Sarkozy�s-a adresat camerelor reunite ale forului legislativ de la Bucuresti, vorbind despre rolul important pe care Romania il are in interiorul UE si il va juca in procesul viitoarelor extinderi ale Uniunii, referire la Serbia si Republica Moldova. Romania este cel de-al patrulea stat membru UE care ratifica tratatul, dupa Ungaria, Slovenia si Malta. Ceremonia de semnare a tratatului a avut loc pe 13 decembrie 2007, la Lisabona, capitala Portugaliei, care detinea in acel moment presedintia UE. Dupa semnare, partea romana si-a exprimat intentia de a fi printre primele tari care ratifica documentul. Prin Tratat, se extind competentele Parlamentului European, dar creste si rolul celor nationale, se instituie o politica externa si de securitate comune, sunt cateva din efectele asumarii Tratatului de reforma. Una din cele mai importante schimbari este eliminarea principiului consensului in adoptarea deciziilor in favoarea votului cu dubla majoritate. Incepand cu 2014 sau cel mai tarziu cu 2017 intra in functiune votul cu dubla majoritate, care inseamna ca 55% dintre statele membre, dar care reprezinta 60% din populatia UE pot lua decizii referitoare la toti. Tot din 2014, Comisia Europeana va functiona cu doar 2/3 reprezentare a statelor, adica mai precis, doar 2/3 din state vor avea prin rotatie comisari. UE va avea un presedinte pentru un mandat de doi ani si jumatate ce poate fi prelungit inca o data. La nivelul UE vor exista competente exclusive ale Uniunii in cateva domenii, competente partajate si competente ale domeniilor de sustinere in care statele au principala raspundere in anumite politici, dar in care UE are mici reglementari (invatamantul). La fel de important este faptul ca in Tratat este inclusa Charta Fundamentala a Drepturilor Omului, insa doua tari - Marea Britanie si Polonia au obtinut dreptul sa nu aplice in sistemul lor constitutional acest document. De asemenea, ca parte a unui proces ce va avea ca tinta realizarea unei politici comune de securitate, Uniunea va avea un inalt reprezentant al UE pentru politica externa si de securitate, cu rang de vicepresedinte al CE si ales dupa mecanismele prin care se aleg si comisarii. Politica comuna de securitate si aparare va crea obligatia din partea fiecarui stat de a apara orice stat UE atacat sau in caz de calamitate.

Z.O.