Curtea Constitutionala a decis, joi, ca legea in baza careia functioneaza Consiliului National pentru studierea Arhivelor securitatii este neconstitutionala. Astfel, Curtea a admis exceptia ridicata in procesul intentat de Dan Voiculescu Consiliului. Dan Voiculescu a pus sub semnul intrebarii constitutionalitatea a 7 articole din lege. Ele se refera, in principal, la atributiile CNSAS care face cercetari si da verdicte ca o instanta de judecata. Judecatorii Curtii au constat ca, desi doar cele 7 articole sunt neconstitutionale, toata legea trebuie sa fie declarata neconstitutionala, informeaza Realitatea Tv. Curtea constata ca legea limiteaza dreptul la aparare al persoanelor verificate, ia decizii pe care nu le face publice, are posibilitatea de a administra si aprecia probele care stau la baza unui verdict si poate da, in aceleasi cauze verdicte noi contrare celor validate prin deciziile definitive ale instantelor judecatoresti. Judecatorii Curtii considera ca, astfel, CNSAS si Colegiul acestui Consiliu se definesc ca o jurisdictie extraordinara sau ca instante extraordinare, instante interzise de Constitutia Romaniei. Calitatea de instanta extraordinara este de natura sa duca prejudici de imagine demnitatii si integritatii persoanelor. Judecatorii mai spun ca prejudiciile sunt cu atat mai grave cu cat Consiliul poate relua verificarile asupra unei persoane oricand considera ca au aparut noi probe. si asta pentru ca acest organism este singurul care poate stabili daca un document, o informatie anume este sau nu proba intr-un anume dosar. Curtea declara neconstitutionala si o alta prevedere a legii care spune ca mandatului unui deputat sau senator care a facut fals in declaratii in privinta colaborarii cu securitatea trebuie sa inceteze. Este cazul fostului deputat liberal Mona Musca care a fost nevoita sa renunte la calitatea de parlamentar dupa ce CNsAs i-a dat verdict de colaborare, iar in declaratia pe proprie raspundere Mona Musca spunea ca nu a colaborat cu securitatea. Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a constatat ca natura juridica a activitatii desfasurata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si de Colegiul Consiliului nu se incadreaza in niciuna dintre jurisdictiile prevazute si admise de Constitutia Romaniei, se arata in motivarea deciziei de joi prin care CCR a declarat neconstitutionala Legea CNSAS. CCR arata ca impotriva prevederilor art. 24 alin. (2) din Constitutie, in cursul procedurii desfasurate persoanele verificate nu pot fi asistate de un avocat, incalcandu-li-se prin aceasta dreptul la aparare. Curtea mai retine ca verificarile privind participarea la politia politica comunista sunt efectuate de acelasi organ care decide daca persoanele verificate au fost sau nu au fost agenti ai politiei politice comuniste, au colaborat sau nu au colaborat cu aceasta. Jurisdictie interzisa prin Constitutie In decizia prin care a declarat neconstitutionala Legea CNSAS, CCR a stabilit ca natura jurisdictiei Consiliului ar fi fost una extraordinara, interzisa prin Constitutie, retinand printre altele dubla calitate a Colegiului CNSAS, de organ de ancheta, dar si de judecator. Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR)�a constatat ca natura juridica a activitatii desfasurata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si de Colegiul Consiliului nu se incadreaza in niciuna dintre jurisdictiile prevazute si admise de Constitutia Romaniei, se arata in motivarea deciziei de joi�prin care CCR a declarat neconstitutionala Legea CNSAS. CCR arata ca impotriva prevederilor art. 24 alin. (2) din Constitutie, in cursul procedurii desfasurate persoanele verificate nu pot fi asistate de un avocat, incalcandu-li-se prin aceasta dreptul la aparare. Curtea mai�retine ca verificarile privind participarea la politia politica comunista sunt efectuate de acelasi organ care decide daca persoanele verificate au fost sau nu au fost agenti ai politiei politice comuniste, au colaborat sau nu au colaborat cu aceasta. "Aceasta confuzie intre functia de ancheta si functia de judecata contravine art.21 alin.(3), art. 124 alin.(2) din Constitutie si principiilor statului de drept, in conformitate cu care justitia trebuie sa fie impartiala, iar procesul trebuie sa fie echitabil", sustine CCR. Potrivit aceleiasi motivari, probele pe care se intemeiaza deciziile Colegiului Consiliului provin din arhivele securitatii si organelor de informatii, al caror depozitar este Consiliul, fapt care, potrivit CCR, este de natura sa puna la indoiala impartialitatea organului de decizie. Dispozitia potrivit careia Colegiul Consiliului se pronunta din oficiu oricand apar noi probe cu privire la activitatea politica a unei persoane asupra careia s-a pronuntat anterior, "nesocoteste in mod evident puterea de lucru judecat a hotararilor pronuntate de curtile de apel in solutionarea contestatiilor formulate, conform art. 16 alin.(1) din lege, impotriva deciziilor Colegiului Consiliului", au mai retinut magistratii CCR. In motivarea deciziei se mai arata de asemenea ca dezbaterile nu sunt publice si nici contradictorii. Incompatibil: si anchetatori si judecatori Curtea Constitutionala constata ca, prin toate aceste abateri de la statutul constitutional al justitiei si, mai cu seama, prin confuzia intre functia de ancheta, cea de judecata si cea de solutionare a cailor de atac impotriva propriilor decizii, prin lipsa de contradictorialitate si publicitate a dezbaterilor, prin limitarea dreptului la aparare al persoanelor verificate, prin liberul arbitru in administrarea si aprecierea probelor, precum si prin posibilitatea de a da, in aceleasi cauze, verdicte noi, contrare celor validate prin deciziile definitive ale instantelor judecatoresti, jurisdictia exercitata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si de Colegiul Consiliului se defineste ca o jurisdictie extraordinara, iar natura juridica a organelor care o exercita este cea a instantelor extraordinare, interzise de art. 126 alin. (5) din Constitutia Romaniei. Reglementarea deconspirarii politiei comuniste si a accesului la informatii privind activitatea acesteia prin intermediul unei jurisdictii extraordinare este de natura sa aduca prejudicii demnitatii si integritatii persoanelor nevinovate, supuse verificarii pentru simpla imprejurare ca se incadreaza in categoriile prevazute de art.2 din Legea nr. 187/1999, incalcandu-se astfel prevederile art. 1 alin.(3) si art.22 alin.(1) din Constitutie. Prejudiciile produse in aceste cazuri sunt cu atat mai evidente si mai grave cu cat, asa cum s-a aratat mai sus, Colegiul Consiliului poate relua verificarile oricand apar noi probe, iar aprecierea caracterului de probe noi si a valorii acestora apartine Colegiului Consiliului, in dubla sa calitate, de organ de ancheta si de organ de decizie, de judecator. Curtea a constatat ca sunt neconstitutionale toate dispozitiile din Legea nr.187/1999 din care se deduce caracterul de instanta extraordinara al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si a Colegiului Consiliului, si anume: art.7 alin.2, alin.7, alin.72 si alin.9, art.13 lit.c), art.14 alin.1 si 2, art.15 alin.5, alin.6, alin.7 si alin.8 si art.16 alin.1 si alin.3. Un alt motiv pentru care CCR a admis exceptiile de neconstitutionalitate la Legea CNSAS este acela ca legea creeaza premizele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, fara vinovatie si fara existenta unei fapte de incalcare a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Din continutul legii rezulta ca in acest caz nu se mai cerceteaza daca persoana verificata a desfasurat activitate de politie politica, dupa cum nu se verifica daca serviciile de informatii vizate aveau ca obiectiv represiunea impotriva adversarilor regimului comunist sau daca serveau sigurantei nationale. Curtea retine insa ca preambulul Legii nr. 187/1999 defineste scopul reglementarii ca fiind deconspirarea politiei politice comuniste, adica a organelor securitatii si a altor structuri, prin intermediul carora Partidul Comunist Roman a exercitat "o permanenta teroare impotriva cetatenilor tarii, drepturilor si libertatilor lor fundamentale." Scopul legii, enuntat in acesti termeni, raspunde unor exigente politice ale societatii romanesti si dreptului la informatie consacrat prin art. 31 din Constitutia Romaniei. Potrivit art. 5 alin. 1 din lege, "prin politie politica se intelege toate acele activitati ale securitatii statului sau ale altor structuri si institutii cu caracter represiv, care au vizat instaurarea si mentinerea puterii totalitare comuniste, precum si suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului." in acelasi sens, alin. 3 al aceluiasi articol defineste colaborarea cu politia comunista, ca fiind transmiterea de informatii prin care se denuntau organelor represive activitatile de natura sa aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Din aceste prevederi ale legii rezulta ca esenta definitiei politiei politice comuniste rezida in caracterul represiv al acesteia, manifestat prin activitati ale securitatii statului sau ale altor structuri si institutii, vizand suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, in scopul instaurarii si mentinerii puterii totalitare comuniste. Tot astfel, rezulta ca a participat la politia politica comunista, in formele prevazute de lege, persoana care, in scopul instaurarii si mentinerii puterii totalitare comuniste, a savarsit fapte ce au avut drept consecinta ori puteau sa aiba drept consecinta suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale altor persoane. Curtea observa insa ca Legea nr. 187/1999 nu urmareste numai scopul de deconspirare, enuntat in preambul, ci promoveaza si raspunderea morala, juridica si politica a persoanelor care au participat la activitatea de politie politica comunista, urmarind indepartarea lor din functii si impiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea in aceste functii. Aceasta concluzie se desprinde din prevederile art. 31 alin.4 si alin. 9 din lege. Cu finalitate similara, vizand impiedicarea accesului la functii de conducere in magistratura, art. 221 din lege abiliteaza Consiliul sa verifice participarea judecatorilor si procurorilor la activitatea serviciilor de informatii inainte de 1990. Natura juridica incerta CCR retine definitia Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii din art. 7 alin.(2) din Legea nr. 187/1999 ca "un organism autonom cu personalitate juridica, supus controlului Parlamentului." "Aceasta definitie este insuficienta pentru a stabili natura juridica a Consiliului. Institutia nu este nominalizata in Constitutie, iar definitia citata nu corespunde termenilor folositi de legea fundamentala, pentru incadrarea ei in una dintre autoritatile publice cu statut constitutional", arata CCR. Curtea constata ca este intemeiata si critica privind art. 31 alin.9 din Legea nr. 187/1999, prin care se prevede incetarea mandatului membrilor Parlamentului Romaniei in cazul condamnarii lor pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii. Textul contravine prevederilor art. 70 alin.(2) din Constitutie, care prevede limitativ cazurile de incetare a calitatii de deputat sau de senator, si anume, "la data intrunirii legale a Camerelor nou-alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de icompatibilitate ori de deces." Or, art. 292 din Codul penal care incrimineaza fapta de fals in declaratii nu dispune si aplicarea pedepsei complementare a pierderii dreptului de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, prevazuta de art. 64 lit. a) din acelasi cod. Curtea constata, de asemenea, ca este neconstitutional art. 221 din Legea nr. 187/1999 prin care se prevede verificarea apartenentei unor persoane la serviciile de informatii inainte de anul 1990, indiferent daca au facut sau nu au facut politie politica, deoarece instituie premisele unei raspunderi morale si juridice colective, fara existenta unei fapte infamante si fara vinovatie, incalcand astfel prevederile art. alin.3 din Constitutie si principiul prezumtiei de onestitate, dedus din conceptia legiuitorului constituant care sta la baza art.23 alin.(11) din legea fundamentala. Avand in vedere ca, prin continutul lor, dispozitiile legale contrare Constitutiei sunt inseparabile de intregul sistem normativ al Legii nr. 187/1999, Curtea Constitutionala urmeaza sa constate neconstitutionalitatea legii in ansamblul ei, precum si prevederile art. II si V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2006. Scopul enuntat in preambulul legii, sustin magistratii CCR, nu poate fi realizat decat printr-o reglementare care sa se conformeze normelor prevazute in Constitutia Romaniei si principiilor statului de drept. .

Z.O.