Tarile NATO sunt divizate in ceea ce priveste planurile de extindere a Aliantei, insa sunt presate de timp sa ia o serie de decizii inainte de inceputul lunii aprilie, cand va avea loc summit-ul de la Bucuresti, relateaza in editia de vineri cotidianul Financial Times. Cele mai profunde divizari dintre aliati se refera la eforturile Ucrainei si Georgiei de a se apropia de organizatia militara nord-atlantica, eforturi care se bucura o puternica sustinere a Statelor Unite, dar care, in ochii Rusiei, reprezinta o adevarata provocare. Washingtonul face deasemenea presiuni ca Albania, Croatia si Macedonia sa primeasca invitatiile de aderare la NATO si spera ca, macar in aceste trei cazuri, sa ajunga la un acord cu toti aliatii. Iuscenko spera sa primeasca la Bucuresti un raspuns pozitiv Diplomati ai Aliantei au indicat ca Washingtonul ar fi vrut ca summitul de la Bucuresti sa se concentreze asupra extinderii, sustinand invitarea de noi membri si, in acelasi timp, sa transmita Rusiei mesajul ca Occidentul este angajat fata de regiunea Balcanilor si a Marii Negre, relateaza Financial Times, consultat de Rompres. Unii aliati vest-europeni, intre care Germania, Italia si Franta, au exprimat insa rezerve fata de o posibila provocare adresata Rusiei, ce se opune ferm influentelor occidentale asupra acestui teritoriu, au precizat diplomatii. Potrivit acestora, cele mai profunde divizari dintre aliati se refera la cererile Ucrainei si Georgiei de a adera la Planul de actiune pentru aderare, antecamera obtinerii calitatii de membru al NATO. Ucraina a facut o surpriza multor aliati formuland oficial o solicitare in acest sens, luna aceasta, intr-o scrisoare comuna a presedintelui, premierului si presedintelui forului legislativ de la Kiev. Ministrul rus de Externe a respins cu promptitudine aceasta perspectiva, apreciind ca integrarea Ucrainei in NATO ar ''deteriora serios'' relatiile ruso-ucrainene. Facand abstractie de pozitia exprimata de Rusia, presedintele ucrainean Viktor Iuscenko a indemnat Europa si SUA sa sustina cererea sa de inscriere in Planul de actiune pentru aderarea la NATO. Prezent la Forumul economic mondial de la Davos, liderul ucrainian a declarat pentru Financial Times ca ''dupa discutiile purtate cu partenerii nostri strategici si politici si cu prietenii nostri europeni, consideram ca ne putem astepta la un raspuns pozitiv la summitul de la Bucuresti''. La randul ei, secretarul de stat american Condoleezza Rice, care s-a intalnit cu presedintele ucrainean la inceputul acestei saptamani, i-a transmis acestuia sprijinul Washingtonului pentru participarea tarii sale la planul de aderare la NATO, au mentionat oficiali de la Departamentul de Stat citati de Financial Times. Steven Pifer, analist la Centrul de studii strategice si internationale si fost ambasador al SUA in Ucraina, a explicat intr-un articol publicat in International Herald Tribune motivele pentru care NATO ar trebui sa raspunda pozitiv la solicitarea Kievului. Potrivit analistului american, acesta ar fi un gest conform politicii Aliantei de intarire a securitatii si stabilitatii pe plan european si ar constitui un semnal de incurajare pentru numarul tot mai mare de ucraineni ce doresc apropierea lor de Europa. In continuarea articolului, Steven Pifer demoleaza sistematic toate argumentele impotriva aderarii Ucrainei. In primul rand, sustine Pifer, Ucraina a facut la fel de multe progrese in plan democratic, economic si militar ca si Romania, Slovacia, Bulgaria si Albania in momentul cand au inceput Planurile de actiune pentru aderare, in 1999. In pofida problemelor politice interne aparute dupa ''revolutia portocalie'' de la finele lui 2005, in prezent exista un executiv unit, sustinut de o majoritate in Parlament si care doreste apropierea de NATO, iar in ultimii doi ani aceasta tara si-a intarit institutiile democratice, a organizat doua scrutinuri legislative libere si un transfer pasnic de putere si si-a aprofundat reforma militara. In al doilea rand, desi in prezent doar circa o treime dintre ucraineni se pronunta pentru aderarea la NATO, aceasta proportie era similara in Slovacia si Slovenia in 1999, iar dupa inscrierea in Planul de actiune nivelul de sprijin a crescut. In al treilea rand, scepticii gresesc afirmand ca Ucraina nu ar reprezenta decat o povara pentru Alianta in planul securitatii: Kievul a demonstrat ca dispune de capacitati militare importante si de vointa politica de a le folosi, dupa cum s-a vazut si in Irak si in operatiunile de mentinere a pacii din Balcani, putand deveni un contributor clar la securitatea euroatlantica. In fine, daca unii se tem ca apropierea Ucrainei de NATO ar crea noi dificultati cu Rusia, este evident ca Kremlinul nu ar saluta niciodata in viitorul previzibil un asemenea gest, dar in acelasi timp nu exista indicii ca amanarea momentului va determina Moscova sa fie mai ''cooperanta'' in probleme cum este statutul Kosovo. A permite Rusiei sa blocheze un Plan de actiune pentru aderarea la NATO ar fi practic o recompensa pentru comportamentul ei recalcitrant, noteaza Pifer, amintind ca pe parcursul ultimului an Moscova si-a suspendat participarea la Tratatul Fortelor conventionale din Europa, a amenintat ca va recunoaste republicile separatiste Abhazia si Osetia de Sud si a evocat indreptarea de rachete cu incarcatura nucleara inspre Europa centrala. In acest sens, apreciaza analistul, solutia pentru Rusia este ca NATO sa o implice in noi programe de cooperare, lasand la latitudinea rusilor sa decida daca sa priveasca sau nu alianta ca pe o amenintare. Georgia a putea "importa" in NATO conflictele sale inghetate In ce o priveste, Georgia a reusit sa socheze guvernele europene cu metodele violente folosite pentru dispersarea manifestatiilor de la 7 noiembrie, iar in plus nu sunt semne privind o posibila reglementare a ''conflictelor inghetate'' din regiunile sale separatiste Abhazia si Osetia de sud, care ar putea fi ''importate'' in NATO. Pe de alta parte insa, la referendumul organizat in acelasi timp cu recentele alegeri prezidentiale, locuitorii Georgiei s-au pronuntat in majoritate pentru aderarea la NATO, aminteste Financial Times. In prijinul Georgiei a vorbit si un oficial american intervievat de cotidianul britanic, care s-a intrebat ce fel de semnal va primi Rusia in cazul in care la Bucuresti statele Uniunii Europene se opun extinderii NATO. In plus, a explicat oficialul, membrii est-europeni ai organizatiei s-ar simti mai putin vulnerabili fata de presiunile ruse daca Alianta s-ar extinde mai mult spre rasarit. La polul opus, un diplomat francez a subliniat in schimb ca ''Suntem foarte precauti cu Ucraina si Georgia, nu suntem pregatiti sa le oferim Planul de actiune pentru aderare''. Diplomatii considera ca e dificil sa se faca o separare intre Albania, Croatia si Macedonia SUA fac la randul lor presiuni ca Albania, Croatia si Macedonia sa primeasca invitatiile de aderare, oficialii americanii fiind optimisti - cu prudenta - in ce priveste posibilitatea de a ajunge la un acord in acest sens cu toti aliatii. Cele trei state balcanice sunt invecinate la est cu state membre ale NATO - Romania si Bulgaria - si se pregatesc deja de cativa ani pentru aderare. Potrivit diplomatilor, ar putea fi dificil sa se faca o separare a celor trei, desi Croatia este considerata mai avansata sub aspectul reformelor militare si al altor reforme comparativ cu Albania. Mai mult, Grecia a amenintat sa-si foloseasca dreptul de veto fata de aderarea Ucrainei, daca nu se va reglementa disputa legata de numele acestui stat, ce coincide cu o regiune istorica a Republicii elene, aminteste Financial Times.

Alina OLTEANU