Bobby Fisher, copilul minune al sahului mondial, a incetat din viata, la varsta de 65 de ani, la Reykjavik, in Islanda, in urma unei lungi suferinte, anunta BBC. Nascut la Chigago, Robert James "Bobby" Fischer, a fost unicul sahist de origine americana care a castigat titlul de campion mondial. La 1 septembrie 1972, el l-a invins, la Reykjavik, pe sovieticul Boris Spassky, cu 12.5 la 8.5 in asa-numitul "Meci al secolului". Fisher a pierdut titlul mondial la 3 aprilie 1975, deoarece a refuzat sa-si apere trofeul in fata aceluiasi Spassky. Controversatul campion a fost urmarit de autoritatile americane pentru incalcarea sanctiunilor internationale, dupa ce, in 1992, a jucat o partida de sah in Iugoslavia, tara supusa la acea vreme unui embargou. A fost arestat, in iulie 2004, pe aeroportul Narita din Tokyo, in momentul in care se imbarca pentru Manilla, folosindu-se de un pasaport american anulat. A fost inchis la centrul de detentie al strainilor Ushiku, aflat la Nord-Est de Tokyo La 25 ianuarie 2005, Bobby i-a transmis o scrisoare presedintelui Islandei prin care i-a cerut sa devina cetatean islandez. Sahistul obtine, astfel, cetatenia islandeza si evita sa fie deportat in SUA, unde era acuzat ca a incalcat legile. Bobby Fischer, geniul neinteles al sahului Celebrul jucator a avut dese contre cu autoritatile americane, care i-au adus mai multe incarcerari, a privit atentatele de la World Trade Center ca pe "o veste minunata" si a facut comentarii antisemite extrem de violente, desi mama sa era cu certitudine descendenta a unei familii de evrei-germani. Robert James Fischer, decedat la varsta de 64 de ani, a fost o personalitate marcanta si controversata a secolului trecut. S-a nascut pe 9 martie 1943 la Chicago, prima incertitudine din viata sa fiind legata de identitatea tatalui. Mama, Regina Fischer, o profesoara evreica de nationalitate germana, naturalizata in SUA, l-a declarat ca tata pe primul sau sot, biofizicianul Hans Gerhardt Fischer, insa un biograf a descoperit in 2002 ca respectivul nu a intrat niciodata in Statele Unite si ca tatal biologic ar fi Paul Nemenyi, un evreu-maghiar. Mutat in New York la varsta de sase ani, impreuna cu mama si cu sora sa, Bobby Fischer primeste cadou de la cea din urma un joc de sah, pe care il studiaza cu pasiune. Dupa doar o luna citeste si prima carte despre sah, iar un an mai tarziu se inscrie la Brooklin Chess Club, unde incepe o cariera fulminanta. La 16 ani, paraseste definitiv scoala, unde fusese coleg cu Barbra Streisand, si se dedica exclusiv sahului. Titlurile de juniori curg unul dupa altul, iar in 1958, la 18 ani, intra pentru prima data in cursa pentru titlul mondial. Suprinde prin cateva victorii senzationale in meciurile de calificare, dar nu ajunge sa se bata pentru numarul unu in sahul mondial. Dupa alte cateva turnee puternice, la care se imprieteneste cu sahistul sovietic Boris Spasski, de care va ramane atasat toata viata, in ciuda unei rivalitati extreme in fata tablei de sah. 1962, prima retragere La 19 ani, in plina ascensiune in lumea sahului mondial, Bobby Fischer isi anunta retragerea "din motive personale". Devenise un membru activ si platitor al "Bisericii Domnului din toata lumea", o organizatie care prevedea in scurt timp sfarsitul lumii. Revine dupa un an in fata tablei, dar refuza participarea la turnee majore, multumindu-se cu demonstratii si competitii nesemnificative. In 1965 este primul sahist care joaca de la distanta, participand la turneul in memoria lui Raul Capablanca din Cuba prin telegraf, intrucat cetatenii americani nu aveau voie sa mearga in tara in care Fidel Castro devenise, de cativa ani, conducator. Primele sicane din celebra lista a nemultumirilor lui Fischer apar in 1969, cand joaca la Sousse, intr-un turneu pentru titlul mondial, si solicita, conform inclinarii sale religioase, sambata libera. Organizatorii i-o ofera, insa il pun sa joace mai des decat ceilalti partipanti. Se enerveaza, refuza si rateaza doua partide, care il scot din lupta pentru titlu. In acest timp, in Statele Unite nu are rival, castigand, incepand cu 1958, opt titluri nationale, si aducand tarii sale doua medalii de argint de la cele patru Olimpiade la care a participat. Dupa aceste victorii interne, refuza sa mai participe atat la JO, cat si la intrecerea interna, pentru ultima justificand premiile foarte mici in bani care se acordau. In 1971, Bobby Fischer se prezinta la un nivel incredibil, invingandu-si de o maniera entuziasmanta toti adversarii. Dupa o victorie stralucitoare in fata rusului Petrosian, primeste dreptul de a juca finala campionatului mondial din 1972, cu prietenul sau Spasski. Victorie istorica in "meciul secolului" Intalnirea cu Spasski a aratat lumii intregi incapatanarea de care era capabil Fischer. Mai intai, americanul vroia sa joace in Iugoslavia, in timp ce rusul prefera Islanda. Apoi a sustinut ca nu joaca daca nu se mareste premiul si meciul parea sa fie anulat, dar un mogul englez a donat 125.000 de dolari, dubland un premiu care era cel mai mare din istoria jocului de sah. In cele din urma, a acceptat Islanda, iar marele meci a fost programat in perioada iulie-septembrie 1972. Bobby Fischer a pierdut primele doua partide intr-o maniera ciudata: a jucat extrem de riscant atacarea unui pion intr-o confruntare care se ducea spre remiza in prima, apoi nu s-a prezentat la a doua, in semn de protest fata de conditiile de joc. Pentru ca nu vroia sa castige prin neprezentare, Spasski a acceptat ca restul confruntarii sa aiba loc fara public si, mai ales, camere de luat vederi si fotografi. Fischer a castigat sapte partide, a remizat unsprezece si a pierdut doar una, devenind noul campiona mondial la sah. Era primul american care reusea aceasta performanta, iar faptul ca invinsese un sovietic il transformase intr-un erou in SUA, pe fondul razboiului rece. A donat 61.000 de dolari bisericii din care facea parte, insa la sfarsitul anului s-a retras si a denuntat practicile acesteia, dupa ce un scandal sexual al caror protagonisti au fost capii "Worldwide God's Church". A primit nenumarate solicitari de a aparea in reclame, refuzandu-le pe toate, a "tinut" coperta unor reviste celebre, precum "Sports Illustrated" si "Life", dar a parut iritat de toata publicitatea din jurul sau. A doua retragere Nu a mai jucat nici un meci timp de trei ani, apoi a fost nevoit sa-si puna titlul in joc in fata challengerului Anatoli Karpov. A trimis Federatiei Internationale de Sah o lista cu 64 de conditii pentru ca intalnirea sa se dispute! Cea mai bizara era aceea ca persoanele care intra in camera de joc sa aiba capul acoperit. Apoi dorea ca intalnirea sa se desfasoare pana cand unul dintre jucatori obtine zece victorii, iar in caz de egalitate la noua el sa ramana campion mondial, iar premiul sa se imparta la doi. Cum toti comentatorii au considerat aceasta ultima cerere ca fiind inacceptabila, Bobby Fischer a trimis o scrisoare federatiei prin care anunta ca renunta la confruntarea cu Karpov si la titlul mondial. Rusul a fost proclamat campion mondial in aprilie 1975, iar americanul a disparut timp de 20 de ani din sahul mondial. Si din viata publica pana in 1982, cand a publicat pamfletul "Am fost torturat in inchisoarea Pasadena!". In acesta, Fischer povesteste cum a fost arestat in 1981, dupa ce a fost confundat cu un jefuitor de banci, sustinand ca a fost brutalizat de politisti. Nu a scapat usor, fiind pus sub acuzare pentru distrugerile pe care le-a provocat penitenciarului californian. Pamfletul se incheie cu semnatura sa, sub care scrie "Campion mondial la sah", el neadmitand niciodata ca titlul i-a fost luat in 1975. In aceasta perioada, a locuit in casa unui prieten din San Francisco, iar in anii '80 a mai iesit in evidenta doar prin solicitarea din 1984, adresata editorilor "Enciclopediei Iudaice", de a-i fi scos numele din respectiva lucrare, sustinand ca nu a fost niciodata evreu, ceea ce acestia au si facut. Revansa sub embargou Dupa o pauza de 20 de ani, Fischer iese din autoizolare si ii cere, in 1992, revansa lui Boris Spasski. Era 1992 si a ales sa joace la Belgrad, desi autoritatile americane l-au avertizat ca nu are voie sa intre intr-o tara aflata sub embargou. Marele sahist ignora razboiul din Iugoslavia si solicita ca intalnirea sa poarte denumirea "Revansa meciului secolului", desi campion mondial la vremea aceea era Gary Kasparov. In stilu-i caracteristic, Bobby Fischer a scuipta, in fata camerelor de luat vederi, pe ordinul SUA de interzicere a meciului. Premiul pus in joc pentru confruntarea care a avut loc la Sveti Stefan si Belgrad a fost de 5 milioane de dolari, din care doua treimi ar fi revenit invingatorului. Americanul a castigat din nou, 10-5, cu 15 remize, dar in tara natala il astepta un mandat de arestare, desi au fost si voci care l-au sustinut, pretinzand ca ar fi singurul pedepsit dintre toti cei care au incalcat embargoul impus de ONU. Specialistii in sah, printre care si Kasparov, au notat dupa meci ca Fischer, in ciuda victoriei, a fost departe de forma din tinerete, iar americanul a replicat simplu si obsedant: "Eu sunt campionul mondial!". Antisemit si antiamerican Desi mama sa avea cu certitudine descendenti evrei, iar tatal sau natural se pare ca a fost tot evreu, Bobby Fischer a facut cateva comentarii extrem de agresive la adresa acestei natii. In anii '60 mai cu perdea, iar in '80 fatise. Sahistul a negat existenta Holocaustului, amenintand ca "voi demasca evreii ca pe niste criminali ce sunt...Statele Unite sunt o farsa controlata de acesti jidani circumcisi". In 1999, intr-un interviu acordat unui post de radio maghiar, Fischer s-a descris ca "o victima unei conspiratii internationale evreisti", fiind suparat ca unele bunuri ale sale, depozitate intr-o casa din Pasadena, au fost vandute de proprietar pentru ca nu platise chiria. Marele sahist a socat America in 2001, dupa atentatele de la World Trade Center, cand a declarat, la cateva ore dupa tragedia din 11 septembrie, pentru un post de radio, ca se bucura. Atunci cand a fost informat ca au fost atacate Casa Alba si Pentagonul, Fischer a replicat "Astea sunt niste vesti minunate", explicand ca acestea sunt rodul politicii duse de americani in Palestina, impreuna cu evreii. In aceeasi interventie, Bobby Fischer a cerut moartea presedintelui George W. Bush, exprimandu-si speranta ca va avea loc o lovitura de stat in urma careia sa fie executati "sute de mii de lideri americano-evrei", "arestarea tuturor evreilor" si "inchiderea sinagogilor". Arestat la Tokio, in exil in Islanda

		Fisher in 2005

Ultimii ani ai vietii lui Bobby Fischer nu au fost lipsiti de probleme. In 2005, americanii si-au vazut visul cu ochii: sahistul a fost arestat la Tokio ca urmare a anularii pasaportului sau de catre autoritatile din tara natala. Autoritatile de la Washington vroiau sa-l puna sa plateasca pentru incalcarea embargoului din 1992, insa a primit un sprijin incredibil, iar japonezii nu l-au extradat, pentru ca nu incalcase nici o lege in Asia. S-a infiintat comitetul "Eliberati-l pe Bobby Fischer", condus de ziaristul canadian John Bosnitch, care a facut presiuni extraordinare pentru ca sahistul sa nu fie trimis in SUA. In aproape un an de incarcerare la Tokio, Fischer a renuntat la cetatenia americana si a cerut azil politic, mai inati in Germania, de unde era tatal sau din acte, apoi in Islanda. A primit pasaport islandez si a zburat spre Reikjavik, unde si-a petrecut ultimii trei ani din viata, fiind rapus de o boala lunga si dificila.

C.S., B.G.