Zilele trecute, Rusia, prin intermediul Gazprom, a inaintat o cerere in vederea obtinerii a 51 la suta dintre actiunile Companiei energetice de stat a Serbiei. Suma exacta pe care a oferit-o monopolul rus nu este precizata, insa, potrivit unor calcule estimative, aceasta s-ar ridica la 594 milioane de dolari. In opinia lui Victor Mironenko, cercetator principal in cadrul Institutului Europei de la Moscova, aceasta propunere corespunde perfect politicii generale a Gazprom. "In toate tarile unde se exporta gaz rusesc, Gazprom desfasoara cu insistenta o politica in vederea obtinerii accesului la retelele de distributie. Adica, acolo unde este posibil, Gazprom incearca sa participe la livrarea gazului pana la nivel de consumator. Pentru ca pretul gazului la acest nivel este mult mai mare decat pretul gazului tranzitat si al achizitionarilor en-gros", explica analistul rus. De asemenea, potrivit interlocutorului cotidianului rus, in general, Uniunea Europeana nu "saluta" asemenea actiuni ale Gazprom, insa Serbia si Bulgaria si, eventual Muntenegru, par a fi dispuse sa colaboreze. Muntenegru, "emiratul" petrolier al Europei In ceea ce priveste interesele din sfera energetica, analistii internationali afirma ca Rusia ar putea fi interesata de bogatia resurselor energetice din zona. Guvernul Muntenegrului a anuntat recent noi prospectii petroliere in apele maritime ale Muntenegrului. Potrivit estimarilor expertilor straini, rezervele din largul peninsulei Prevlaka ar fi de ordinul a 7 miliarde de barili de petrol si de 425 miliarde de metri cubi de gaz natural. Muntenegrul va deveni oare un nou emirat petrolier, se intreaba autorul articolului publicat de Le Courrier des Balkans, care precizeaza ca exista totusi o problema: delimitarea exacta a apelor muntenegrene de cele croate. Parlamentul muntenegrean a dezbatut recent un proiect de lege asupra apelor maritime, care a readus in atentie ipoteza, practic uitata, ca Muntenegrul sa devina un nou Kuweit. Intr-adevar, opozitia a cerut ca Muntenegru sa-si defineasca cat mai repede frontierele maritime cu Croatia, pentru a evita eventuale conflicte in jurul zacamintelor de petrol aflate in largul peninsulei Prevlaka, in asa-numita "zona albastra". Vara trecuta, guvernul anuntase lansarea unei noi oferte de prospectie petroliera si de gaz. Prospectiile care au inceput in 1970, cand compania Iugopetrol a incheiat un contract cu firma americana Butte Gas & Oil Co. Investigatiile urmau sa se faca de la frontiera albaneza si pana la Capul Prevlaka. Ulterior, firma americana a cedat drepturile companiei Sevron din San Francisco, care a fost mai norocoasa; pe platforma de foraj Sevron, situata la 13 km sud de Prevlaka, primul jet de titei din Marea Adriatica a tasnit in anii 1980, cand inca mai exista fosta Iugoslavie. Expertii au apreciat ca era vorba de un petrol de foarte buna calitate, superior titeiului din Voievodina, dar ca exploatarea sa era foarte scumpa din cauza adancimii forajelor care ar fi trebuit sa atinga 5000 de metri. Pe fondul acestor recente descoperiri intrebarea vine in mod firesc: este interesata Rusia de a incerca sa acapareze monopolul energetic din aceasta zona? Pe fondul vizitei de joi efectuata de presedintele Putin in Bulgaria, impreuna cu delegatia formata in special de experti din industria petroliera, si pe baza politicii Rusiei de incercare de preluare a capitalului majoritar din cadrul industriei energetice din Serbia, este posibil ca, in viitorul foarte apropiat, interesul Rusiei sa se indrepte spre proaspat descoperitele rezerve energetice ale Muntenegrului.

Madalin NECSUTU