Premierul sarb Vojislav Kostunica a cerut sambata Uniunii Europene sa renunte la planul de trimitere a unei misiuni administrative si de mentinere a pacii in Kosovo, transmite AP. Vojislav Kostunica a spus ca o astfel de masura ar fi "ilegala" si ar incalca integritatea teritoriala a Serbiei."Serbia cere ca UE sa nu ii incalce integritatea teritoriala si sa renunte la trimiterea ilegala a misiunii sale", a afirmat seful guvernului de la Belgrad. El a lasat sa se inteleaga ca, in caz contrar, Serbia ar putea refuza sa semneze Acordul de Stabilizare si Asociere cu UE. "Depinde de Uniunea Europeana sa faca alegerea", a avertizat Kostunica. Belgradul este ingrijorat ca desfasurarea misiunii europene in Kosovo ar fi un preambul la independenta provinciei. Pe de alta parte, pozitia anti-UE a lui Kostunica pare sa fi divizat coalitia la guvernare, care include si ministri ai Partidului Democratic, pro-occidental, condus de presedintele tarii, Boris Tadic. Intr-o declaratie pentru postul de radio belgradean B92, Tadic a spus ca Serbia trebuie sa semneze Acordul in aceasta luna si"sa nu se izoleze". Relatiile Serbia-UE se deterioreaza treptat Dupa ce, Comisia electorala din Serbia a interzis participarea observatorilor din SUA si Marea Britanie la monitorizarea alegerilor prezidentiale din 20 ianuarie, a venit randul si relatiilor dintre Serbia si Uniunea Europeana sa traverseaze o "serioasa criza de incredere", din cauza probabilei declarari unilaterale a independentei provinciei Kosovo, considera ministrul sarb pentru Kosovo, Slobodan Samardzic, intr-un interviu publicat sambata de cotidianul Vecernje Novosti. "Relatiile dintre Serbia si UE privind Acordul de Stabilizare si Asociere au intrat intr-o serioasa criza de incredere", afirma ministrul Samardzic."Aceasta criza nu poate fi depasita decat cu garantii suplimentare din partea UE ca nu va ridica problema suveranitatii si integritatii teritoriale a Serbiei", mai declara ministrul sarb, precizand ca"UE a legat perspectiva europeana a Serbiei de intentia sa de recunoastere a independentei Kosovo". Serbia si UE au parafat in noiembrie 2007 Acordul de Stabilizare si Asociere, prima etapa spre aderarea la blocul comunitar. In timp ce unele state membre, in special actuala presedintie slovena a UE, vor semnarea Acordului in aceasta luna, altele, precum Olanda si Belgia, pretind mai intai Belgradului cooperare deplina cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie /TPI/, si anume predarea generalului fugar Ratko Mladic. Recunoasterea independetei Kosovo, vitala pentru stabilitatea in Balcani

		Presedintele american George W. Bush in compania cancelarul Germaniei Angela Merkel

Statele Unite ale Americii si Germania au convenit sa recunoasca Kosovo dupa ce provincia isi va declara independenta si au cerut restului Europei sa faca acelasi lucru, scria vineri cotidianul The New York Times, preluat de Tanjug. Citand declaratiile facute miercuri seara de importanti diplomati europeni familiarizati cu negocierilor privind viitorul Kosovo, cotidianul american scrie ca, intr-o convorbire recenta referitoare la viitorul statut al Kosovo, presedintele SUA, George W. Bush, si cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, au fost de acord ca recunoasterea Kosovo este vitala pentru stabilitatea vestului Balcanilor. "Daca Washingtonul recunoaste Kosovo si statele europene nu-i vor urma exemplul, va fi un dezastru", scrie The New York Times, care citeaza declaratia facuta de un important oficial european, sub rezerva anonimatului si subliniind ca SUA au facut presiuni asupra Uniunii Europene pentru a se asigura ca recunoasterea Kosovo nu va fi amanata nici macar cu o saptamana. In acelasi timp, ziarul new-yorkez scrie ca majoritatea statelor membre ale UE - intre care Germania, Franta, Marea Britanie si Italia - intentioneaza sa recunoasca Kosovo, indiferent de tarile care se opun, cum ar fi Spania, Slovacia, Romania si Cipru. Romania isi mentine pozitia in problema Kosovo

		Adrian Cioroianu, ministrul de Externe al Romaniei

In ultima vizita oficiala la Paris efectuata saptamana aceasta, ministrul roman de Externe Adrian Cioroianu a declarat ca: "In primul rand, a afirmat ministrul Cioroianu, nu exista o baza juridica" pentru o eventuala independenta pentru Kosovo. "In al doilea rand, a adaugat el, trebuie favorizate - si aceasta este perspectiva romaneasca - dreptul persoanelor care apartin minoritatilor nationale si nu drepturile colective ale minoritatilor". Ministrul roman de externe a evocat, de asemenea, riscul "de a se crea un precedent care ar putea avea consecinte in alte regiuni de la frontierele Uniunii Europene", precum Transnistria, regiune separatista a Republicii Moldova, in majoritate rusofona, Bosnia-Hertegovina, cu o alta republica sarba in interiorul granitelor sale, sau nordul provinciei sarbe, locuit de catre sarbi, care ar fi tentati sa se separe de Pristina. Independenta provinciei Kosovo "este un eveniment care ar putea declansa o avalansa", a rezumat Cioroianu.

Madalin NECSUTU