Prea multi pasageri, prea multe curse, aeroporturi mici si vechi pe de o parte, iar pe de alta un trafic aerian care creste in ritmuri ametitoare si da batai de cap operatorilor de pe cele mai mari aeroporturi din lume. Din pacate, acesta nu este decat inceputul, avertizeaza publicatia "La Repubblica". In 2010, sase dintre cele mai mari escale din Europa vor fi complet saturate, iar alte 20 se vor apropia de punctul critic, potrivit avertismentului lansat de Parlamentul European. Desi problemele sunt diferite, rezultatul este acelasi: inrautatirea treptata a serviciilor la nivel global. Curse anulate sau cu intarzieri de 24-30 de ore, bagaje pierdute sau ratacite, calatori cu nervii intinsi la maximum in asteptarea curselor. S-a intamplat pe aeroporturile romanesti la inceputul anului, dar tinde, din pacate, sa se generalizeze pe marile aeroporturi din lume. "La Repubblica", avertizeaza ca, daca traficul va continua sa creasca in ritmul actual, in 2025, vor exista 20 de aeroporturi europene constranse sa afiseze anuntul "nu mai sunt locuri", in timp ce alte 60 vor face cu greu fata cererii. In 2011, aeroporturile europene vor avea cu 150 de milioane de pasageri in plus. Date fiind aceste prognoze sumbre, Bruxelles-ul a decis sa elaboreze, pana la sfarsitul anului 2008, un "Master plan" de intervenii urgente pentru a inlatura din timp riscul unei paralizii. Potrivit Eurocontrol, care se ocupa de gestionarea traficului aerian continental, Europa are nevoie de cel putin 25 de noi escale pana in anul 2005 si de 15 aeroporturi de marime mijlocie pentru a evita colapsul. In prezent, companiile aeriene europene pierd anual peste 2 miliarde de euro pe an tocmai din cauza problemelor ce apar odata cu aglomerarea de pe aeroporturi. In unele cazuri, ca de pilda la Londra, lipsesc pistele si asa numitele ''slot''-uri pentru aterizari si decolare. Sistemul de gestionare al bagajelor se afla la limita la aeroportul de la Fiumicino, din Roma. Din cauza problemelor aparute odta cu aglomerarea aeroporturilor, cresc intarzierile si sporeste numarul valizelor pierdute sau ratacite. Iar ce este si mai rau, potrivit expertilor, abia urmeaza sa vina. Potrivit avertismentului lansat de Parlamentul European, in 2010, sase dintre cele mai mari escale din Europa (intre care cele de la Londra, Frankfurt si Amsterdam) vor fi "saturate", iar alte 20 vor fi aproape de punctul de criza. In plus, aminteste "La Repubblica", daca traficul va continua sa creasca in ritmul actual (ceea ce ar insemna sa se ajunga la aproximativ 250% in 20 de ani), in 2025 vor exista 20 de aeroporturi europene constranse sa afiseze anuntul "nu mai sunt locuri", in timp ce alte 60 vor avea probleme sa faca fata cererii. Date fiind aceste prognoze sumbre, Bruxelles-ul a decis dealtfel sa elaboreze pana la sfarsitul anului 2008 un "Master plan" de intervenii urgente pentru a inlatura din timp riscul unei paralizii. Inca de pe acum, noteaza pulicatia italiana, costurile acestei situatii de urgenta sunt foarte ridicate. Potrivit estimarilor Asociatiei companiilor aeriene mondiale (IATA), companiile europene pierd 2 miliarde de euro pe an tocmai din cauza inconvenientelor legate de aglomerarea care se produce pe aeroporturi. Un avion blocat pe pista in asteptarea decolarii timp de 20 de minute consuma 200 kg de kerosen in plus. ''Congestionarea este o problema serioasa ce risca se se inrautateasca", a avertizat si Giovanni Bisignani, director al IATA. In 2011, aeroporturile europene vor avea cu 150 de milioane de pasageri in plus. In ciuda situatiei care se anunta dezastroasa, guvernele amana deciziile privind infrastructura. Totusi, nevoia unei actiuni rapide si a atragerii vectorilor internationali in acest proces este capitala, mai ales in conditiile in care dezvoltarea noilor piete, precum China si India, multiplica numarul celor care pretind un "spatiu in cer". Potrivit Eurocontrol, care se ocupa de gestionarea traficului aerian continental, "Europa are nevoie de cel putin 25 de noi escale pana in anul 2005 si de 15 aeroporturi de marime mijlocie. Numai astfel se poate evita colapsul sistemului". Din punct de vedere tehnic, problema pare simpla. Cresterea ofertei de locuri in avioane este relativ simpla. Unica limita este disponibilitatea mijloacelor. In schimb, consolidarea infrastructurilor la sol este mai complicata. Construirea unui aeroport se intinde pe o perioada de 10-20 de ani si necesita bani si timp. Iar patronii aeroporturilor, care sunt adesea institutii publice ce se confrunta cu probleme de buget. Acesta este probabil motivul pentru care, in prezent, exista putine proiecte de consolidare in Europa. Un contraexemplu in acest sens este aeroportul Hethrow, cel mai aglomerat de pe continent, care a fost silit de situatie sa ia masuri. Conceput pentru 45 de milioane de pasageri, el gestioneaza la ora actuala 68 de milioane si detine recordul european, deloc onorabil, al bagajelor pierdute si al intarzierilor. Situatia s-ar putea schimba din martie cand va fi deschis Terminalul 5 (care a necesitat o investitie de 6 miliarde de euro) pentru a putea primi cu 30 de milioane de pasageri in plus. La construirea de noi aeroporturi si noi piste nu exista decat doua aletrnative, noteaza "La Repubblica". Potrivit publicatiei, Europa lucreaza la o simplificare a sistemelor sale de control, care, insa, nu comunica inca intre ele adaugand alt haos la haos. ''Rezolvarea acestei probleme prin crearea unui unic spatiu aerian continental ar fi fundamentala'', fiindca ''numai prin aceasta masura s-ar reduce cu 12 milioane de tone emisia de CO2 in cerurile europene'', opineaza Francesco D'Arrigo, comandant "Alitalia".

Alina OLTEANU