Massimo D'Alema va face, miercuri, o vizita oficiala la Bucuresti, la invitatia omologului sau roman, Adrian Cioroianu, informeaza MAE, precizand ca vizita se inscrie in "agenda contactelor politice frecvente care au loc intre Romania si Italia". MAE precizeaza ca vizita va prilejui semnarea Declaratiei comune actualizate a ministrilor Afacerilor Externe ai Romaniei si Republicii Italia asupra parteneriatului strategic consolidat romano-italian, de la a carei lansare au trecut zece ani. Declaratia comuna defineste coordonatele principale ale relatiilor bilaterale pentru perioada viitoare, cu accent pe intarirea conlucrarii romano-italiene in cadrul Uniunii Europene, dar si in plan regional si international, se arata in comunicat. Massimo D'Alema va avea o intrevedere cu ministrul Adrian Cioroianu, agenda discutiilor celor doi fiind axata pe problematica relatiilor bilaterale, inclusiv dimensiunea sociala, reprezentata de comunitatea romaneasca din Italia si de cea italiana de afaceri din Romania. Conform sursei citate, cu aceeasi ocazie vor fi discutate modalitati de intensificare, in continuare, a dialogului politic bilateral la nivel inalt, parlamentar si ministerial, intarirea conlucrarii romano-italiene in cadrul Uniunii Europene pe dosarele de interes reciproc, mai ales evolutiile din Balcanii de Vest si Kosovo, vecinatatea estica. Potrivit MAE, D'Alema va fi de asemenea primit de catre premierul Calin Popescu Tariceanu. Relatii tensionate dupa episodul "Mailat" Vizita ministrului italian, prevazuta initial pentru sfarsitul lunii noiembrie, intervine dupa ce�in toamna�anului trecut relatiile dintre Roma si Bucuresti au cunoscut momente de tensiune, in contextul a ceea ce s-a numit "criza imigrantilor romani din Italia". Vizita, programata pentru 26 noiembrie, a fost amanata atunci din cauza unor modificari de ultima ora intervenite in agenda sefului diplomatiei de la Roma, care a trebuit sa participe la Annapolis, in Statele Unite, la reuniunea internationala consacrata conflictului israeliano-palestinian, potrivit Newsin. Romania si Italia au trecut prin momente dificile,�in toamna�anului trecut, dupa ce Consiliul italian de Ministri a adoptat, la 31 octombrie, un controversat decret prin care autoriza indepartarea cetatenilor comunitari de pe teritoriul italian, in cazul in care acestia reprezentau o amenintare la adresa securitatii publice. Masura -�luata in urma agresarii unei italience, soldate cu decesul acesteia, crima pentru care este banuit un cetatean roman de etnie roma - a fost criticata ulterior pentru lacune juridice si pentru ca ar fi vizat cu precadere cetatenii romani din Italia. Cazul "Mailat"�starnise insa�vie emotie in Italia, ducand pana la manifestari de xenofobie la adresa romanilor si a romilor din Italia. Dupa aderarea la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, infractorii romani din capitala Italiei au ajuns in a doua parte a anului printre cei mai periculosi si violenti, potrivit statisticilor Ministerului de Interne italian. Dintre 3.557 de straini arestati la Roma in primele opt luni ale lui 2007, 75% au fost romani. Primarul Romei, Walter Veltroni, declara, la sfarsitul lunii septembrie 2007, ca va ridica problema infractorilor romani la nivelul UE pentru a cere control asupra fluxului de imigranti romani, daca Romania nu isi va asuma raspunderea stoparii "exportului de criminalitate" in Italia. Polemicile Bucuresti-Roma nu au intarziat sa apara, la Bucuresti mai ales la nivelul presei, iar in Italia s-au organizat marsuri si proteste atat in sprijinul, cat si impotriva imigrantilor romani. In primele zile ale intrarii in vigoare a decretului - ce avea cateva aspecte contestabile - expulzarile romanilor s-au succedat rapid, dar in final, dupa doua luni, aproximativ 200 de cetateni romani - un numar mult mai mic decat se estima initial, cand se vorbea de peste 5.000 - au fost vizati de masura de indepartare de pe teritoriul italian. Decretul-lege adoptat de guvernul italian respecta aparent o directiva a Comisiei Europene, dar lasa loc interpretarilor si abuzurilor. Intreaga criza s-a desfasurat in lipsa unui ambasador al Romaniei la Roma, post care ramasese vacant din luna mai, dar care intre timp a fost ocupat de Razvan Rusu. Basescu intervine tardiv Pe 5 noiembrie, presedintele Traian Basescu a facut un apel catre clasa politica italiana si politicienilor romani pentru a dovedi maxima responsabilitate si a se abtine de la declaratii ce pot tensiona situatia. De altfel, criza imigrantilor romani din Italia a declansat o polemica in intreaga Europa, presa dezbatand problemele comunitatii rome si ale imigratiei in general. In aceste conditii, premierul Calin Popescu Tariceanu a decis sa mearga personal la Roma pentru a reglementa problema direct cu omologul sau italian, Romano Prodi. Cei doi au ajuns la concluzia ca relatiile la nivel institutional sunt in continuare bune si au subliniat ca problema romilor nu priveste numai Romania, ci este "o problema europeana",�prin urmare au�semnat impreuna o scrisoare adresata presedintelui Comisiei Europene in care au cerut ajutor in acest sens. Intre timp, spiritele s-au mai calmat, guvernul italian a renuntat la decretul controversat, pe care l-a inlocuit cu unul nou, despre cetateni romani vizati de expulzare se aude mai putin in ultima vreme, in schimb reapar in presa italiana, din ce in ce mai des, stiri�despre acte de violenta de care s-ar face vinovati cetateni romani. Cel mai socant este cazul celor doua romance, despre care presa italiana spune ca erau prostituate,�gasite la sfarsitul saptamanii trecute cu gatul taiat intr-un hotel din Roma, un dublu asasinat pe care tot un roman a marturisit ca l-a comis. "Nu trebuie sa facem din vizita unui ministru italian, mai ales un ministru de Externe, o dezbatere despre infractori si prostituate! Pe cat posibil, voi incerca sa evit tensiunile legate de subiectul ultimelor violente", declara Adrian Cioroianu, la 3 noiembrie, cand se pregatea sa-si primeasca oaspetele italian.

T.B.