Un milion de soldati germani cazuti pe campurile de lupta, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, in Europa de Est, vor fi exhumati, dupa 60 de ani, si vor avea, in sfarsit, parte de o inmormantare demna in cimitire de razboi pe care Germania le amenajeaza rapid. O decizie care insa provoaca deja polemici, fiindca printre trupuri exista si cele ale catorva mii de soldati din detasamentul Waffen SS recrutati in tarile aliate sau ocupate de Reich-ul nazist, noteaza ziarul La Stampa. Uriasa operatiune se afla deja in curs in Rusia, Ucraina, Bielorusia, unde, in timpul ultimului conflict mondial, au fost ucisi 15 milioane de civili in perioada ocupatiei germane. Si, concomitent, creste resentimentul in randul populatiilor locale, care pastreaza inca vie amintirea acelor masacre. Un milion de soldati vor fi reinhumati

		Militari germani pe frontul de Est

Pana in prezent, ramasitele pamantesti ale 520.000 de militari au fost exhumate din gropile comune, din vechi transee de morminte fara nume, raspandite pe campurile de lupta, si reinhumate in cimitirele de razboi. Alte 400.000 vor fi exhumate in urmatorii opt ani, alte 100.000, ulterior. Echipele de exhumare germane cerceteaza mai cu seama situl celor mai mari batalii dintre fortele blindate din istorie, in care fortele Wehrmacht-ului au suferit zeci de mii de pierderi: Kursk, in Rusia. La Kursk va fi deschis in 2009 primul cimitir de razboi german. Dar vaste cercetari sunt in curs si in jurul Stalingradului, alta batalie cheie din cadrul campaniei din Rusia a armatelor germane. Totusi, proiectul este in mod constant insotit de polemici si de suspiciuni. In Polonia, autoritatile controleaza in mod sistematic numele fiecarui soldat exhumat (cel putin cele care se pot identifica dupa placutele metalice sau alte elemente) si confruntarea cu listele criminalilor de razboi pentru a exista certitudinea ca nici unul dintre acestia nu va avea un loc si un nume in noile cimitire. Cu Bielorusia si Republica Ceha nu exista inca acorduri interguvernamentale pentru instituirea de cimitire de razboi germane. In Bielorusia, unde in al Doilea Razboi Mondial a fost masacrata 25 la suta din intreaga populatie, pana acum numai 2.000 dintre cel 150.000 de soldati germani cazuti au fost exhumati si reingropati. Scepticismul rusesc In sudul Rusiei a fost nevoie de sase ani de negocieri pentru a inlatura temerile ca un cimitir de razboi german va sfarsi prin a glorifica soldatii Wehrmacht-ului. In cele din urma, dupa o serie de misiuni diplomatice in Germania, autoritatile locale si-au dat acordul privind amenajarea unui cimitir militar la Krasnodar, la poalele Caucazului, care ar urma sa fie deschis peste cateva luni. In alte locuri din Rusia, in schimb, a izbucnit polemica privind exhumarea ramasitelor pamantesti ale soldatilor olandezi din Waffen SS. Guvernul de la Haga a refuzat sa acorde vreun ajutor pentru aceasta operatiune, sustinand ca olandezii care au fost inrolati in detasamente naziste si-au pierdut automat cetatenia si ca atare raspunderea pentru o cautare a lor era in intregime in mainile Germaniei. Colaborationistii rusi, care au luptat in randurile fortelor germane impotriva patriei-mama, se afla si ei in centrul controverselor. A fost imposibila actiunea de informare a rudelor sau a urmasilor: rusii neaga pur si simplu ca ar fi putut exista o astfel de forma de colaborare cu nazistii. Pentru ei, oamenii aceia nu exista. In realitate, sute de astfel de colaborationisti rusi si ucraineni - membri ai Armatei de eliberare ruse alcatuita de Berlin mai cu seama din motive propagandiste - au murit luptand impotriva Armatei Rosii in Polonia la sfarsitul anului 1944. Un alt motiv de polemici aprinse si vechi rani care s-au deschis il reprezinta soarta soldatilor spanioli (fie voluntari fie recruti) trimisi de Spania lui Franco, oficial o tara neutra, pentru a veni in ajutorul lui Hitler. Din totalul de 45.000 care au fost trimisi pe frontul de rasarit, cel putin 5.000 au murit in lupte in timpul asediului Leningradului. Acestia vor fi reingropati la Novgorod, la aproximativ o suta de kilometri sud de acest oras, astazi Sankt Petersburg. Kursk si Stalingrad: momente cheie ale celui de al Doilea Razboi Mondial

		Tanc german distrus in timpul bataliei de la Kursk

Cunoscuta sub denumirea sa in limba germana - "Unternehmen Zitadelle" - Operatiunea Citadela a reprezentat cea mai mare batalie de blindate din istorie, fiind si ultima actiune blitzkrieg a celui de-al doilea razboi mondial. Actiunea s-a vrut a fi o lovitura decisiva, care sa distruga elanul trupelor sovietice, permitand germanilor o contraofensiva de proportii. Beneficiind de cele mai bune informatii asupra intentiilor lui Hitler, sovieticii au proiectat, realizat si disimulat cu grija mai multe inele de lucrari defensive si campuri minate si au concentrat si camuflat cu grija numeroase rezerve cu scopul declansarii unui contraatac strategic. Batalia de la Kursk, care include si mai mica batalie de la Prohorovka, este considerata cea mai mare batalie de blindate din toate timpurile si a inclus cea mai costisitoare zi de lupte aeriene din intreaga istorie. Desi germanii concepusera initial o lovitura ofensiva, apararea bine organizata a sovieticilor nu numai ca a stopat cu succes actiunea germana, dar le-a permis sa contraatace, dupa iincheierea cu succes a fazei defensive, in doua operatiuni consecutive: Operatiunea Kutuzov si Operatiunea Polkovodet Rumiantev. Dupa incheierea luptelor din arcul de la Kursk, sovieticii au castigat definitiv initiativa strategica de-a lungul intregii perioade care a mai ramas pana la incheierea razboiului. Batalia de la Kursk, desfasurata intre 5 iulie si 23 august 1943, constituie, alaturi de asediul Stalingradului, unul dintre momentele decisive ale marelui razboi pentru apararea patriei, dus de sovietici. Batatlia de la Kursk a demonstrat ca frontul de rasarit a fost caracterizat de cea mai mare concentrare de trupe din timpurile moderne. Batalia de la Stalingrad a fost un punct de cotitura dintre cele mai importante batalii ale celui de-al doilea razboi mondial si este considerata cea mai sangeroasa si mai mare batalie din istoria omenirii. Batalia a fost marcata de brutalitate si de nepasare fata de populatia civila, manifestate de ambele parti angrenate in conflict.Batalia include campania de bombardamente a orasului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacul terestru german asupra orasului, luptele din interiorul orasului insusi si contraofensiva sovietica care, in cele din urma, a incercuit si distrus fortele germane din oras. Numarul total al pierderilor a fost estimat la aproximativ 3 milioane.

Madalin NECSUTU