In urmatorii ani, China s-ar putea destrama la fel ca si URSS, din cauza unei serii de conflicte interne. Nu ne referim la contenciosul cu insula Taiwan nici cu Tibetul, ci la un conflict uitat si paradoxal, in Turkestanul chinezesc care, impreuna cu Tibetul cu care se invecineaza, acopera mai bine de o treime din suprafata Republicii Chineze. Aici traiesc uiguri, comunitate cu limba si cultura turca, o parte consistenta a celor peste 20 de milioane de islamici chinezi. Conflictul apare intr-o zona bogata in petrol, noteaza cotidianul italian L"Opinione, citat de Rompres. Potrivit unei anchete efectuate de agentia rusa "Regnum", intre Transcaucazia si Asia Centrala exista zeci de conflicte gata sa izbucneasca: Tadgikistanul si Kargazstanul se cearta pe apa si surse energetice. In Uzbekistan exista o criza provocata de rata prea ridicata a natalitatii. In Kazahstan exista o criza financiara. Valea Fergana, paradisul traficului de droguri si armament Fara sa uitam de conflictul de-a lungul granitei afgano-tadgice, si de acela din Fergana Valley, zona strategica inca de pe vremea lui Alexandru cel Mare, nu departe de Samarkand si de Varful Lenin (Pik Lenina). Valea este impartita intre trei tari: Uzbekistan, Tadgikistan si Kargazstan. Pe aici trece traficul cu arme si droguri cu Afganistanul si Pakistanul. Aici este prezent noul jihadism islamic, pragmatic si de afaceri. Aici granitele cu Turkestanul chinez sunt labile si nedeterminate, ca de altfel in aproape toate celelalte republici desprinse din imperiul sovietic. In acest cadru se inscrie jihadul proclamat de Partidul islamic din estul Turkistanului impotriva regimului de la Beijing. In 2001, Timur Kocaoglu - profesor la universitatea Koq din Istanbul - a condamnat persecutiile impotriva uigurilor, la conferinta organizata de East Turkestan National Congress cu Partidul Radical Transnational, in sediul parlamentului European: "Comunistii chinezi au practicat doua tipuri de genocid in estul Turkestanului din 1949: primul este un genocid rasial, in timp ce cel de-al doilea este cultural". Turkestanul este un vechi imperiu, nascut pe Drumul Matasii, invadat de manchu in 1759. Uigurii au dobandit din nou independenta in 1863 dupa 42 de revolte, dar a fost vorba de o perioada foarte scurta, pentru ca englezii, de teama unei expansiuni tariste, i-au convins pe chinezi sa porneasca o noua invazie. Era perioada Marelui Joc. Inca in 1933 si in 1944 uigurii au proclamat republica Turkestan. Victoria maoista din 1949 a eliminat orice veleitate (ca in vecinul Tibet), transformand pana si toponimia provinciei, care acum se numeste "Xinjiang-Uygur". "Jihadul chinezesc" In 1994 o carte publicata in capitala Urumchi (Study on Pan-Islamism and Pan-Turkism) atragea atentia guvernului chinez in ce priveste folosirea oricarui cuvant ce le-ar putea aminti turcomanilor de anticul imperiu, cele mai recente republici si traditiile lor. Acum insa situatia s-a schimbat. La sfarsitul lunii mai, forumul islamic Al-Ikhlas a publicat un document al noului partid islamic uigur: "Luptam pentru jihad din dragoste fata de Allah... Oamenii nostri lupta pentru eliberarea Turkestanului oriental de sub ocupatia apostatilor chinezi, pentru impunerea shariei in regiune". Obiectivul final este Califatul mondial. Situatia nu poate fi tinuta sub control nici in urma deciziei Chinei, din 2007, de a nu face prea multa publicitate Anului Porcului, in semn de respect fata de Islam. Recent, guvernul de la Xinjiang-Uigur a ordonat demolarea unei moschei, fiindca imamii de aici s-au opus expunerii unor afise publicitare cu Jocurile Olimpice pe zidurile edificiului de cult. Numeroase fotocopii ale Coranului au fost sechestrate, zeci de persoane torturate, si au avut loc deportari in gulagul chinezesc Laogai. Jocurile Olimpice risca cu adevarat sa fie punctul de cotitura definitiv pentru Beijing, conchide autorul articolului. Pastrarea edificiilor religioase in schimbul sprijinului pentru olimpiada Autoritatile chineze din regiunea Xinjiang, situata in vestul tarii, au demolat luna trecuta o moschee pentru ca a refuzat sa afiseze insemne ale Jocurilor Olimpice de la Beijing din august, a anuntat o organizatie aflata in exil, citata de Reuters. "China forteaza moscheile din Turkistanul de Est sa faca publicitate Jocurilor Olimpice de la Beijing pentru a determina populatia uigura sa sprijine Jocurile, dar uigurii s-au opus acestui lucru", a declarat purtatorul de cuvant al Congresului, Dilxat Raxit, intr-un comunicat. Beijingul sustine ca al-Qaida colaboreaza cu militantii din Xinjiang pentru a folosi terorismul in vederea crearii unui stat independent numit Turkistanul de Est. Regiunea Xinjing, bogata in petrol, numara opt milioane de uiguri vorbitori de limba turcica, dintre care multi resping influenta economica si culturala tot mai puternica a Chinei. Dilxat Raxit a precizat ca moscheea, care a fost renovata in 1998, a fost acuzata ca renoveaza structura in mod ilegal, ca desfasoara activitati religioase ilegale si ca adaposteste ilegal copii ale Coranului, cartea sfanta a musulmanilor. "Toate exemplarele Coranului din moschee au fost confiscate de Guvern si zeci de persoane au fost retinute", a declarat purtatorul de cuvant. "Uigurii retinuti au fost torturati", a conchis acesta. Torta olimpica a trecut prin provincia Xinjiang saptamana trecuta, in conditii sporite de securitate.

M.N.