Un proiect de revizuire a Constitutiei, care a beneficiat de sugestiile expertilor de la Freedom House si ale politologilor francezi, arata ca politica romanesca trebuie sa se sprijine in primul rand pe institutia parlamentara. Asta sustin membrii institutului clujean de politologie CESPRI, care au redactat un proiect de revizuire a Constitutiei, informeaza Hotnews. Acestia sustin ca in acest moment nici electoratul si nici clasa politica nu este pregatita sa adopte un sistem prezidential. Rodul unei cooperari academice, propunerea CESPRI de modificare a constitutiei s-a derulat in cadrul proiectului "Experienta franceza in Europa. Ce lectii invata Romania?" finantat de Ambasada Frantei. Membrii institutului clujean CESPRI au plecat de la ideea ca modificarea Constitutiei trebuie sa tina seama de gradul de cultura politica al Romaniei care nu permite in acest moment decat un sistem centrat pe institutia parlamentului. "Trebuie sa fim constienti ca mai multe zeci de ani am trait intr-un sistem prezidential tare. Trebuie sa evitam riscurile de a ne intoarce la o asemnea structura . Sistemul prezidential a reusit sa nu deraieze doar in putine tari, cum ar fi SUA sau Franta, in celelalte a condus la o subrezire a democratiei", spune Sergiu Miscoiu, unul dintre initiatorii proiectului. Senatul si structurile locale In cadrul proiectului de constitutie propus de CESPRI Camera Deputatilor� va avea rol de prima camera sesizata, si in acelasi timp de camera decidenta privind proiectele de legi sau propunerile legislative. Senatul va avea functie drept sa intarzie adoptarea anumitor legi si sa propuna modificarea acestora, avand asadar rolul unei camere filtru. Se schimba de asemnea si modalitatea de numire a legistalivului. Daca deputati sunt desemnati tot la nivel national, componenta� Camerei Senatului ar urma sa fie decisa de catre un Colegiu Judetean compus din totalitatea alesilor locali. Initiatorii proiectului afirma ca acesta masura ar conferi rezentativitate comunitatilor locale. Proiectul de descentralizare se completeaza cu infintarea consiliilor regionale cu rol in gestionarea fondurilor cominitare si a lucrarilor de utilitate publica. Regimul Ordonantelor de Urgenta Constitutia actuala stabileste ca Ordonantele de Urgenta� trebuie dezbatute, adoptate sau respinse, in termen de 30 de zile de la depunere, de camera sesizata, altfel se considera adoptate si trimise celeilalte camere. Acesta prevedere diminueaza practic functia de unica autoritate legiutoare a tarii acordata parlamentului. Un studiu efectuat de CESPRI demonstreaza ca in perioada 2004-2006 au fost emise 696 de ordonante,� numarul legilor adoptate de Parlament fiind de 1534. O asemnea situatie implica faptul ca agenda legislativului este blocata de guvern. Potrivit proiectului de modificare a legii fundamentale, daca in 60 de zile, Ordonanta de Urgenta nu este adoptata, acesta este considerata nula. "Noi am conceput un mecanism� pentru reglementarea unor situatii extraordinare. Astfel� Guvernul poate cere Parlamentul adoptarea unor proiecte de legi, insa acestea nu se pot referi la domeniul bugetar, la legislati electorale, sau la cea privind organizarea administratiei publice locale. In asemnea circumstante, adoptarea legii se face in termen de cel mult 15 zile, iar promulgarea de catre presedinte, in cel mult 5 zile", spune Ovidiu Vaida, presedinte CESPRI. Presedintele si Primul-ministru In proiectul CESPRI, Presedintele pierde prerogativa de al desemna pe primului ministru, acesta avand doar un rol procedural. Fiecare partid din Camera Deputatilor propune cite un candidat pentru aceasta functie. Premierul este ales candidatul care a obtinut votul majoritatii absolute a deputatilor. Dupa ce este numit de Presedinte, Primul-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere asupra programului si a intregii liste a guvernului. Pe langa rolul in formarea guvernului presedintele pierde si dreptul de a participa la sedintele executivului, in afara cazurilor in care primeste o invitatie in aces sens. De asemnea seful statului nu va mai detine conducerea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii,deorece acesta institutie nu mai exista, atributiile CSAT urmand sa fie preluate de Guvern.

ZIUA ONLINE