Conferinta pe tema schimbarilor climatice organizata de ONU a inceput, luni, la Bali, in Indonezia, reprezentand punctul zero al negocierilor pentru un acord care sa-l urmeze pe cel de la Kyoto, ce expira in 2012. La reuniunea de la Bali participa reprezentanti ai guvernelor din peste 200 de tari, in incercarea de a ajunge la un acord care sa limiteze incalzirea globala. Secretarul executiv al Conventiei ONU privind schimbarile climatice, Yvo de Boer, a subliniat importanta implicarii SUA in negocieri, in conditile in care acestea au refuzat sa semneze protocolul de la Kyoto, desi se numara printre cei mai mari poluatori ai lumii. Spre deosebire de SUA, Australia, care se aliniase initial pozitiei americane, a ratificat, luni, protocolul. Conferinta de la Bali are loc in contextul in care emisiile mondiale cu efect de sera se apropie de niveluri record. Analistii sunt, insa, sceptici cu privire la eficacitatea strategiei aplicate prin Protocolul din 1997. Dincolo de faptul ca unele state refuza sa adopte protocolul, punand sub semnul intrebarii eficienta si sansele lui de reusita, documentul este criticat si pentru cateva puncte slabe. Potrivit estimarilor, obiectivul reducerii cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de sera, in perioada de aplicare efectiva a protocolului (2008-2012), fata de nivelul din 1990, este nesemnificativ in conditiile in care volumul lor a crescut deja cu peste 30% fata de anul de referinta si tendinta este de continua sporire. Reprezentanti ai guvernelor din aproape 200 de tari s-au reunit, luni, in insula indoneziana Bali, in incercarea de ajunge la un nou acord care sa limiteze incalzirea globala. Documentul ar urma sa inlocuiasca Protocolul de la Kyoto, care expira in 2012. Reuniunea, la care sunt asteptati sa participe peste 10 mii de politicieni, oficiali, activisti si jurnalisti, se va incheia pe 14 decembrie. La conferinta de la Bali urmeaza sa se stabileasca masuri pentru reducerea emisiilor de gaze in atmosfera. Secretarul executiv al Conventiei ONU privind schimbarile climatice, Yvo de Boer, si-a exprimat speranta ca, in cadrul summitului din Indonezia, va fi adoptata o decizie care ar trebui sa vizeze in primul rand lansarea negocierilor asupra protocolului de la Kyoto, apoi, propunerea unui calendar referitor la aceste discutii si, in sfarsit, stabilirea unei date limita pentru ajungerea la o concluzie in acest sens. Totodata, Yvo de Boer a subliniat importanta implicarii Statelor Unite in negocieri, in conditile in care acestea au refuzat sa semneze protocolul de la Kyoto, desi se numara printre cei mai mari poluatori ai lumii. "Cred ca rolul Statelor Unite in aceste negocieri este esential. Statele Unite au decis sa nu ratifice protocolul de la Kyoto. Statele Unite sunt in prezent tara care emite cele mai multe emisii poluante din lume si cred ca nu ar avea nici un sens elaborarea unui raspuns pe termen lung la schimbarea climei fara includerea celei mai mare economii din lume si a tarii cu cele mai mari emisii din lume", a apreciat Yvo de Boer, citat de BBC. Australia a ratificat Protocolul de la Kyoto Spre deosebire de SUA, Australia, care se aliniase initial pozitiei americane, a ratificat, luni, Protocolul de la Kyoto in legatura cu schimbarile climatice, acesta fiind de altfel primul act oficial al noului Executiv, dupa alegerile din 24 noiembrie. "Este primul act oficial al noului Guvern australian, care arata angajamentul guvernului meu pentru a impiedica schimbarera climatica", a anuntat, luni, intr-un comunicat, premierul Kevin Rudd. Protocolul de la Kyoto este "acordul care merge cel mai departe in ceea ce priveste mediul si dezvoltarea durabila", a asigurat Rudd, aratand ca ratificarea australiana "reprezinta un progres semnificativ in eforturile tarii pentru a combate efectele schimbarii climatice". Premierul australian a precizat ca ratificarea acordului a fost aprobata, luni, in cursul primei reuniuni a Guvernului. Efectele protocolului, minore in raport cu amploarea fenomenului Conferinta de la Bali are loc in contextul in care emisiile mondiale cu efect de sera se apropie de niveluri record. Oamenii de stiinta recomanda reducerea cu jumatate a emisiilor pana in 2050, fata de nivelul din 1990, si cu 80% pentru tarile industrializate in scopul limitarii efectelor incalzirii climatice. Analistii raman insa sceptici cu privire la eficacitatea strategiei aplicate prin Protocolul din 1997 pentru solutionarea spionoasei probleme a incalzirii globale. Dincolo de faptul ca unele state refuza sa adopte Protocolul de la Kyoto, ceea ce-i pune acestuia din start sub semnul intrebarii eficenta si sansele de reusita, documentul mai este criticat si pentru alte puncte slabe. Astfel, la 3 ani de la intrarea sa in vigoare (16 februarie 2005) si in apropierea inceperii perioadei de aplicare efectiva (2008-2012), efectele Protocolului par minore in raport cu amploarea fenomenului. Potrivit estimarilor, obiectivul reducerii cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de sera, in perioada 2008-2012 fata de nivelul din 1990, chiar daca va fi atins, va fi nesemnificativ, dat fiind ca volumul lor a crescut deja cu peste 30% fata de anul de referinta si tendinta este de continua sporire. Principalul defect al strategiei Kyoto ar consta in eroarea de a crede ca o problema asa de complexa si de profunda precum cea a schimbarilor climatice, in urma incalzirii planetei, ar putea avea o solutie atat de simpla precum cea consacrata de Protocol, in conditiile in care reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera este strans legata de criza energetica si de accelerarea cresterii economice.

Alina OLTEANU