Ambasadorul roman Doru Costea, presedintele Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, care locuieste la Geneva, se declara stanjenit, chiar agasat de concetatenii sai care cersesc pe strazile orasului, dar afirma ca in Romania romii sunt discriminati. In opinia diplomatului roman, problema cersetorilor nu are rezolvare decat prin colaborarea tuturor statelor, pentru ca cetatenii de etnie roma nu mai sunt doar o problema nationala, ci au devenit una de nivel european. Ambasadorul marturiseste in cadrul unui interviu acordat cotidianului Le Matin, citat de NewsIn, ca simte o oarecare stare de disconfort si nu intelege de ce unii oameni ajung in astfel de situatii. "Simt o oarecare stare de disconfort, o forma de stanjeneala. Nu este agreabil si ma intreb intotdeauna de ce ajung oamenii sa recurga la acest tip de metode", a raspuns ambasadorul Costea, intrebat fiind ce simte cand vede romii cersind pe strazile din Geneva. "Bineinteles ca simt o anumita responsabilitate, pentru ca sunt concetatenii mei. Dar sunt un pic agasat si acesta este un eufemism", explica seful Misiunii permanente a Romaniei pe langa Oficiul Natiunilor Unite de la Geneva si organizatiile internationale cu sediul in Elvetia. Intrebat de ce se simte agasat, Costea a explicat ca in Romania cea mai mare parte a romilor lucreaza din greu si isi dau silinta. "Nu inteleg de ce unii continua sa cerseasca", adauga el. Problema europeana Interviul vine dupa ce Elvetia a anuntat punerea in practica a unui plan de combatere a cersetoriei. Planul ii vizeaza mai ales pe romii originari din tara noastra. Geneva a inceput vineri sa-i evacueze pe romii din taberele improvizate in oras. Ambasadorul a refuzat insa sa comenteze masurile adoptate de autoritatile locale din Geneva. In opinia diplomatului roman, problema romilor este o problema europeana, nu este exclusiv o problema a Romaniei, dar afirma ca "societatea si Guvernul trebuie sa se intrebe daca au fost facute�destule eforturi", iar comunitatea roma�trebuie sa-si puna aceleasi intrebari. Ambasadorul a amintit de strategia de integrare adoptata in 2001, dar, pe de alta parte, a spus ca, "daca situatia economica era mai buna in Romania, si romii ar fi trait mai bine". Ambasadorul a admis ca "multi dintre ei traiesc in conditii foarte dificile, chiar daca o buna parte dintre ei a ajuns la o situatie confortabila din punct de vedere economic". Romii, subiect mediatic care se vinde Pe de alta parte, diplomatul roman considera ca nu trebuie ignorata nici problema discriminarii. "Romii sunt discriminati. In viata de toate zilele. Guvernul roman este constient" de existenta acestui fenomen, a afirmat oficialul roman. Solutia ambasadorului la aceasta problema este "educatia, o buna cooperare intre romi, pe de o parte, si populatia romana pe de alta parte. Administratia, functionarii, politia trebuie sa invete�sa-i trateze�ca pe niste cetateni�ca oricare altii", a sustinut Doru Costea. Aceasta discriminare, pe care ambasadorul o caracterizeaza drept�"culturala", nu dateaza "de ieri". Este produsul unei "foarte lungi istorii", a explicat ambasadorul roman. Intrebat ce a facut concret Romania pentru romi, Costea a spus ca politistii au fost invatati de pilda sa nu se comporte mai dur cu infractorii romi decat cu ceilalti. Diplomatul roman a mai precizat ca multi romi nu au carti de identitate, dar nici nu vad utilitatea actelor, si prin urmare nu pot beneficia de ajutor social sau nu-si pot inscrie copiii la scoala. "Ce vreau sa spun este ca procesul de integrare cere eforturi de ambele parti. Si ia timp", a subliniat ambasadorul roman. In plus, Costea a declarat ca emigratia romilor nu este cu adevarat "masiva", ci este mai vizibila si a devenit un subiect mediatic care se vinde. "Daca presa va continua sa faca la fel, va da o falsa impresie, exagerand fenomenul", a avertizat Costea, care, pe de alta parte, este de parere ca "impactul chestiunii rome asupra relatiilor Romaniei cu Europa va depinde de modul in care se comporta romii". Trei sferturi din cersetori sunt romani Elvetia este in curs de negociere privind extinderea acordurilor de libera circulatie cu Romania. Intrebat daca nu se�teme ca, vazand romii care�cersesc pe strazi, elvetienii vor refuza extinderea acestor acorduri, ambasadorul roman a�evitat sa se pronunte asupra unei "chestiuni de politica elvetiana", dar nu a exclus posibilitatea "unei respingeri din partea elvetienilor". Potrivit autoritatilor elvetiene, trei sferturi dintre cersetori provin din Romania (majoritatea romi) ceilalti fiind slovaci, elvetieni, francezi si ungari. Multi dintre ei sunt insotiti de copii sau au diverse handicapuri. Varsta medie a acestor cersetori este in jur de 30 de ani.

Oana ROTARU