Autoritatile ruse au estimat ca pagubele cauzate de deversarea in Marea Neagra a peste 2000 de tone de petrol, in urma furtunii de duminica trecuta, se ridica la 12,4 miliarde de dolari (8,5 miliarde de euro). "Pagubele cauzate de catastrofa sunt estimate la aproximativ 304 miliarde de ruble", a declarat seful departamentului local al Agentiei ruse de pescuit, Nicolai Berizganin, citat de agentia Interfax. Potrivit lui Berizganin, aceasta estimare include costurile operatiunilor de curatare care vor trebui sa fie facute pe perioada a zece ani dar si celor de "restaurare" a mediului marin, afectat de poluarea cu petrol, pacura, sulf si alte substante si materiale provenite de la vasele scufundate sau esuate in stramtoarea Kerci. Vanturile si curentii marini vor risipi aceste deseuri pe o suprafata greu de controlat. Pe de alta parte, Agentia rusa de mediu a avertizat ca, in urma catastrofei din stramtoarea Kerci, poluarea in Marea Neagra si in Marea Azov ar putea atinge dimensiuni catastrofale pentru fauna marina. Potrivit lui Oleg Mitvol, directorul adjunct al agentiei de mediu Rosprirodnadzvor, a declarat ca pata de petrol ce se extinde pe suprafata marii a provocat moartea a zeci de mii de pasari si pesti. In plus, a spus Mitvol, " nu doar pestii sunt in pericol, ci si mamiferele marine, am descoperit si cazuri de delfini morti". Oleg Mitvol a informat ca litoralul Marii Negre este poluat pe o distanta de 50 de kilometri cu petrol si pacura, fiind necesara scoaterea e peste 10.000 de tone din acest ultim produs. Ecologistii sustin ca delfinii din Marea Neagra sunt la un pas de disparitie. Programul ONU pentru Mediu a declarat anul 2007 anul delfinului. Mitvol a precizat ca experti in mediu din Belgia, Brazilia si Statele Unite vor sosi in regiune in urmatoarele zile. "Voluntari din intreaga Rusie se indreapta spre acest loc, alaturi de grupuri ale organizatiilor Greenpeace si WWF", a adaugat oficialul rus. Mitvol l-a criticat pe directorul portului Kerci, declarand ca acesta a interzis navelor care s-au scufundat ulterior in timpul furtunii sa traverseze un canal paralel cu portul pentru a ajunge in ape mai linistite, potrivit Mediafax. Oficialul rus a precizat ca inspectorii ucraineni de mediu au incercat, miercuri, sa impiedice activitatea echipelor ruse de interventie care pompau petrolul ramas in rezervoarele navei partial scufundate. El a declarat ca autoritatile ucrainene se opun unei propuneri ruse privind construirea unui baraj care sa obtureze unul din canalele din stramtoarea Kerci, pentru a impiedica extinderea petei de petrol. Zona respectiva face obiectul unei dispute teritoriale intre Rusia si Ucraina. Nave supraincarcate pentru profit Scosi la "munci ecologice", militarii rusi au de infruntat o vreme ostila si de gestionat un dezastru a carui amploare depaseste nivelul tehnicii de interventie. Intre timp, specialistii de mediu incearca sa nuanteze catastrofa ecologica din stramtoarea Kerci, "epicentrul dezastrului", cum denumeste presa internationala zona respectiva. Cele 5600 de tone de fier vechi provenite de pe nava Haji Ismail (scufundat in largul apelor teritoriale ale Ucrainei) si 7000 de tone de sulf, depuse, odata cu navele Volgodonosk, Nahitcevan si Kovel in apropiere de Port Kavcaz, "nu prezinta riscuri majore", potrivit lui Yannik Vicaire (Greenpeace France). "Nu sunt solubile in apa si nu prezinta risc de dispersie", a spus acesta, avantajandu-se astfel localizarea lor. Pericolul major il reprezinta petrolierul Volganeft 139, aflat in serviciu din 1978. De fapt, ce-a mai ramas din el. Nava, conceputa pentru navigatie fluviala, a fost rupta de furtuna in doua in timp ce transporta 4000 de tone de titei, din care jumatate s-au scurs poluand deja 30 de kilometri de coasta marina. Zona transformata acum intr-un cimitir al pasarilor. De altfel, numarul mare de pasari moarte se explica prin aceea ca in acest sezon, regiunea unde a avut loc catastrofa este populata cu pasari migratoare, in special cu cele provenite din Siberia, aflate in migratie catre sud. In drumul lor, diferite specii se opresc pentru a-si petrece iarna la Marea Neagra, in stramtoarea Kerci, a aratat Stephan Beaucher, responsabil al campaniei "Oceans" a Greenpeace France. Potrivit Greenpeace, un al doilea petrolier rus, Volganeft 123, era sa provoace o catastrofa ecologica, si asta din cauza autoritatilor vamale rusesti. Afectata de furtuna de duminica, nava a fost remorcata pana in Port Kavcaz. 4000 de tone de titei trebuiau sa fie pompate de urgenta din tancurile navei pentru a se evita o a doua maree neagra. Potrivit Greenpeace, actiunea a intarziat, in final ea fiind reusita la limita. Intarzierea s-a datorat serviciilor vamale rusesti, care au luat cu greu decizia de a reimporta marfa. De mentionat faptul ca acest al doilea petrolier apartine aceluiasi proprietar, societatea rusa Vologtanker (cu sediul la Moscova), ca si Volganeft 139. De retinut ca aceste doua nave au fost concepute pentru navigatie fluviala si nu pentru navigatie marina, unde erau folosite de fapt. Potrivit bazei de data a Organizatiei Maritime Internationale (OMI), Volganeft 123, construit in 1975, nu mai era autorizat sa navigheze in apele rusesti. Furtuna le-a surprins pe cele doua nave in timp ce transportau titei din Rusia in Ucraina. Greenpeace suspecteaza societatea Vologtanker ca si-a supraincarcat navele, si asa inadecvate pentru rute maritime. "Daca acest lucru se adevereste, acest scandal dovedeste odata in plus necesitatea urgentarii incadrarii stricte a transportului maritim de petrol", a spus Yannik Vicaire, acuzand OMI ca nu reglementeaza strict aceasta problema si ca "face jocurile marilor companii". Poluare voluntara Potrivit datelor internationale, in fiecare an 6.000.000 de tone de hidrocarburi sunt deversate anual in mari. Insa poluarea accidentala nu reprezinta decat 5% din poluarea totala, cele mai periculoase efecte fiind ale asa zisei poluari operationale, de fapt o poluare marina voluntara. In momentul in care un petrolier isi descarca incarcatura, tancurile sunt umplute cu apa de mare (apa de balast) pentru a-si asigura stabilitatea. Dar, in momentul reincarcarii, nava trebuie sa-si goleasca tancurile de apa pentru a le reumple cu petrol. Aceasta operatiune, ce are loc, teoretic, in instalatiile portuare, se face din pacate, de multe ori de-o maniera ilegala, nerespectandu-se locatia portuara ci de multe ori in plina mare, in apropierea porturilor. Agrumentele sunt variate, incepand de la insuficienta instalatiilor portuare si pana la dorinta de a castiga timp in cadrul operatiunilor de incarcare-descarcare. Chiar daca, dupa conventia MARPOL/73 din 1973, au fost impuse zone de balast separate in constructia navelor, petrolierele construite inaintea acestei date continua sa-si umple rezervoarele cu apa de mare, care va fi apoi deversata.

Tudor BORCEA