Presedintele Traian Basescu participa,la Brasov, la comemorarea a doua decenii de la revolta anticomunista a muncitorilor din 15 noiembrie 1987. Dupa slujba religioasa care a deschis manifestarile si depunerea de coroane la monumentul ridicat in memoria victimelor represiunii regimului Ceausescu, presedintele Traian Basescu a declarat ca cere scuze, in numele statului roman, celor ce au suferit in urma reprimarii brutale a revoltei. "Trebuie sa cer iertare victimelor represiunii revoltei de la Brasov din 1987, in numele statului roman, pentru faptul ca, in 17 ani de stat de drept, sistemul judiciar nu a facut justitie, iar societatea romaneasca nu a fost incurajata sa isi recunoasca greselile. La Brasov, in 1987, s-a dat o proba de curaj intregii Europe", a spus Basescu. Presedintele a participat la Conferinta Internationala "15 noiembrie", organizata cu ocazia comemorarii, care are loc in Aula Universitatii "Transilvania" din Brasov. Printre cei care vor fi prezenti la Brasov se numara presedintele Fundatiei "Centrul Solidaritatea", Bogdan Lis, cunoscutul istoric si cercetator de la Institutul Memoriei Nationale din Polonia, Jerzy Eisler, precum si ambasadorii Poloniei si Cehiei, Jacek Paliszewski si, respectiv, Petr Dokladal. Sunt invitati, de asemenea, fosti detinuti politic anticomunisti si luptatori din rezistenta armata anticomunista impreuna cu oaspeti dragi din Basarabia, precum Alexandru Lesco si Tudor Popa. Vor fi prezenti luptatorii anticomunisti Gavrila Rusu, Teofil Mija, Nicolae Purcarea, Zoea Radulescu. La Brasov se vor afla si artistii Mariana Nicolesco si Dan Puric, informeaza Mediafax. Pe de alta parte, vicepresedintele Aliantei Civice, Sorin Iliesiu, a cerut punerea imediata in aplicare a recomandarii Raportului de condamnare a crimelor comunismului referitoare la formarea unei comisii de studiere a reprimarii revoltei muncitoresti din Brasov 1987. Totodata, Iliesiu face un apel catre premierul Calin Popescu Tariceanu. Aratand ca "revolta din noiembrie 1987 a fost preambului revolutiei anticomunsite incepute in decembrie 1989", vicepresedintele Aliantei Civice ii solicita primului ministru sa adopte, astazi, o ordonanta de urgenta pentru ca luptatorii anticomunisti de la Brasov din noiembrie 1987 sa fie asimilati cu revolutionarii anticomunisti din decembrie 1989. "Cerem sa li se confere si lor dreptul de a fi recunoscuti ca revolutionari astfel incat sa beneficieze de legea recunostintei", a declarat Iliesiu. "Revolutia" de la "Steagul Rosu" Dupa miscarea muncitoreasca din Valea Jiului, revolta minerilor din august 1977, cel de-al doilea protest major fata de regimul Ceausescu a avut loc la Brasov, in 15 noiembrie 1987. Potrivit Raportului de condamnare a crimelor comunismului, protestul muncitoresc de la Brasov a zguduit, prin amploarea sa, nu numai intreaga tara, chinuita de foame, frig si frica, ci si opinia publica occidentala care, datorita semnalului de alarma tras la Brasov, a inteles in ce mizerie crunta se zbatea populatia tarii. In dimineata zilei de 15 noiembrie, muncitorii de la Uzina de Autocamioane "Steagul Rosu" au parasit lucrul dupa ce, cu o zi in urma, schimbul al treilea al uzinei a fost informat ca va primi salariile diminuate cu 30%, potrivit martorilor. Motivul invocat a fost depasirea cheltuielilor de productie planificate. Muncitorii s-au strans in grupuri din ce in ce mai mari, cerand explicatii conducerii intreprinderii, in fata cladirii administrative adunandu-se, in final, cateva mii de oameni. Conducerea uzinei a refuzat dialogul cu salariatii, drept pentru care acestia au pornit catre sediul Comitetului Judetean de Partid Brasov. Pe traseu, numarul protestatarilor a crescut, populatia Brasovului dovedind solidaritate cu muncitorii de la Steagul Rosu. Strigand lozinci anticomuniste si impotriva lui Nicolae Ceausescu, muncitorii au patruns in cladirea partidului, aruncand portretele dictatorului si arzand publicatiile propagandistice ce partid. In jurul pranzului, trupele USLA au interevenit in forta, folosind gaze lacrimogene si tunuri cu apa pentru a dispersa multimea. Zeci de muncitori au fost arestati, torturati si deportati, potrivit retetei persecutiilor politice ale regimului "societatii multilateral dezvoltate". Spre deosebire de alte revolte muncitoresti, istoricii o califica pe cea a muncitorilor de la Steagul Rosu drept initiatoare a primului "val de mobilizare impotriva regimului, care a culminat cu Revolutia din decembrie 1989".

Tudor BORCEA