"Problemele insulei sunt problemele tarii", a declarat presedintele Viktor Iuscenko, aflat "pe valul curajului", cum spunea presa de la Kiev, val care l-a debarcat pe surferul revolutiei portocalii in vizita de lucru pe Insula Serpilor. Afirmatia presedintelui ucrainean este in acelasi raspicat registru cu cea de la de la Bucuresti, unde presedintele Basescu a aflat verde-n fata cum se traduce in limbaj diplomatic expresia "ciocu' mic" in problema canalului Bastroe. Cu diferentele de rigoare: Bastroe e chiar teritoriu urcainean, in timp ce, cu Insula Serpilor, situatia e mai complicata, platoul continental din jurul ei fiind obiect de disputa intre Romania si Ucraina la Haga. In ambele cazuri insa, Ucraina a aplicat politica faptului implinit, urmarindu-si interesele, in fata unei diplomatii romanesti redusa la rolul de agent constatator. Asa cum s-a intamplat si in 1991, cand spatiul dintre cele mai inguste puncte ale principalei cai de navigatie catre Marea Neagra, canalul Sulina, a fost umplut de nava ucraineana Rostok, care a esuat ca la carte. Capitanul navei, Vladimir Alexandrov (mort cativa ani mai tarziu in conditii suspecte) a refuzat ajutorul partii romane si nici in momentul de fata suspiciunile privind un premeditat sabotaj pentru a scoate canalul Sulina din circuitul comercial nu s-au stins. Ce a urmat dupa, se stie. La Bucuresti, Basescu si Iuscenko nu au semnat nici un acord si nu s-a ajuns la nici o intelegere in privinta problemelor cu care se confrunta cele doua tari: canalul Bastroe, Insula Serpilor, recuperarea investitiilor romanesti de la Krivoi Rog, ca sa le enumeram pe cele mai cunoscute. Pentru Viktor Iuscenko pare ca vizita de la Bucuresti a fost o formalitate, de care totusi a profitat pentru a avertiza ca nu va ceda nici un centimetru si nu va face compromisuri in negocierile cu vecinul sau. Iuscenko si-a vazut apoi de drum, pasul firesc fiind vizita pe Insula Serpilor, un obiectiv considerat de catre Kiev "problema de stat". Dezvoltarea infrastructurii pe Insula Serpilor este cuvantul de ordine al politicii Kievului in zona. "Stanca fara populatie", cum o numesc oficialii de la Bucuresti, beneficiaza de un program coerent de dezvoltare economica pana in 2011. Deja insula are o infrastructura civila (posta, banca, retea telefonie, internet, port maritim in constructie etc.), Iuscenko cerand masuri suplimentare: infiintarea unei zone economice libere, crearea de programe turistice, utilizarea energiilor alternative pentru electrificare. Deloc de neglijat este si importanta strategico-militara a insulei, "stanca" mostenind de la fosta URSS o baza militara ce presupune control naval si aerian, statii de radiolocatie puternice pentru cercetare aeronavala la mare distanta etc. Fireste, graba Ucrainei de a-i acorda insulei statutul de zona locuita tine de graba de a ajunge la zacamintele de petrol si gaze naturale descoperite in zona. Potrivit legilor internationale, daca o insula este locuita, are drept la platou continental. Romania, sustinand ca insula este doar o stanca nelocuita, ar avea dreptul la exploatarea economica a platformei continentale din sud-estul acesteia. Revenind la vizita lui Iuscenko, presa ucraineana nu a scapat momentul in care acesta le-a inmanat mai multor graniceri actele de identitate, in cadrul unei ceremonii care "confirma statutul insulei", un nou "argument" in negocierile cu Romania privind delimitarea platoului continental. Asadar, suficiente motive pentru ca Viktor Iuscenko sa nu-si fi pierdut prea mult vremea la Bucuresti. O observatie colaterala se impune, totusi, dupa intalnirea Basescu - Iuscenko. Presedintele roman pare sa-si fi revenit total dupa operatia de la coloana vertebrala, dand dovada de o mare flexibilitate. Mai avea putin si-i multumea lui Iuscenko inclusiv pentru faptul ca exista. Ramane de vazut ce va decide Curtea Internationala de la Haga in disputa dintre Romania si Ucraina privind platoul continental din jurul Insulei - altadata populata numai cu serpi si niscaiva trupe sovietice. Vor imparti cele doua tari resursele platformei continentale din jurul insulei? Instanta internationala va hotari daca da sau nu. Temeri exista: "imparteala" nu era un cuvant ce exista in vocabularul politicii fostei URSS si intereselor sale pe termen lung. Acum, cu mana pe harta insulei, Viktor Iuscenko anunta ca va respecta verdictul instantei de la Haga, indiferent care va fi acesta.

Tudor BORCEA