Ultima Ora: APADOR-CH cere presedintelui Basescu sa nu promulge modificarea prevederii din Codul penal privind "violarea secretului corespondentei", apreciind ca aceasta este neconstitutionala si "deosebit de periculoasa pentru libertatea presei". Totodata, organizatia nonguvernamentala cere sefului statului, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Avocatului Poporului, precum si tuturor deputatilor si senatorilor "care realizeaza importanta libertatii presei intr-o societate democratica" sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la aceasta modificare. Proiectul de aprobare a OUG 60/2006 de modificare a Codului de procedura penala si a altor legi va fi semnat, luni, de catre presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, dupa care va fi depus la secretariatul general, moment din care legea poate fi contestata la Curtea Constitutionala. Presedintele Camerei, liberalul Bogdan Olteanu, a declarat, pentru Mediafax, ca legea a fost adoptata de plen cu unanimitate de voturi si ca o va semna luni. Articolul 133 din Regulamentul Camerei Deputatilor prevede ca legea se comunica, cu cinci zile inainte de a fi trimisa spre promulgare, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului Poporului si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si la secretarul general al Senatului, in vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale. Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, marti, proiectul de lege privind aprobarea Ordonantei 60 privind Codul de procedura penala, precum si modificarea altor legi. Noi prevederi Efectuarea interceptarilor dupa inceperea urmarii penale, imposibilitatea folosirii probelor obtinute ilegal, dreptul avocatului de a lua parte la toate actele procedurale, la urmarirea penala sau la proces, sunt cateva dintre principalele modificari aduse Codului de procedura penala (Cpp). Potrivit noilor modificari, mijloacele de proba si probele obtinute in mod ilegal, inclusiv prin incalcarea codului, nu pot fi folosite in procesul penal. Pentru intarirea acestei reglementari, legiuitorul a introdus un nou articol potrivit caruia "constatarea incalcarii legii, inclusiv a prezentului cod in obtinerea mijloacelor de proba, precum si nulitatea acestora, se face prin rezolutie de catre procuror sau prin incheiere motivata de catre instanta, la cererea partilor sau din oficiu", iar probele declarate nule vor fi sigilate si pastrate la sediul Parchetului pana la solutionarea cauzei sau, dupa caz, pana la expirarea termenului de prescriptie. Noile prevederi interzic, la articolul 68, alineatul 3 - nou introdus - folosirea probelor obtinute prin constrangere sau prin recurgerea la violente. Numeroase modificari a suferit si articolul 91, indice 1, referitor la modalitatea interceptarilor si la modul in care acestea pot fi contestate. Astfel, legiuitorul a introdus trei noi alineate ale acestui articol, pentru a sublinia faptul ca interceptarile nu pot fi facute in faza actelor premergatoare, ci doar dupa inceperea urmaririi penale. Astfel, alineatele 10 - 12 ale articolului 91, indice 1, prevad ca "cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, prevazuta la alineatul 1, trebuie sa fie insotita, in mod obligatoriu, de o copie dupa rezolutia de incepere a urmaririi penale dispusa in conformitate cu prevederile articolului 228", iar "autorizatia de interceptare data cu incalcarea prevederilor prezentului articol este nula. Interceptarile si inregistrarile efectuate in baza unei autorizatii nule nu pot fi luate in considerare in cursul procesului penal". O noua reglementare motivata de asigurarea si garanatarea confidentialitatii intre avocat si client este alineatul 6 al articolului 91, indice 1, potrivit caruia "inregistrarea convorbirilor dintre avocat si partea pe care o reprezinta sau o asista in proces este interzisa si nu poate fi folosita ca mijloc de proba". Pentru reglementarea precisa a procedurii perchezitiei domicliare, noul Cpp introduce un nou alineat la articolul 100. Potrivit acestuia, "perchezitia domiciliara mai poate fi dispusa, la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, atunci cand exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor", cererea urmand sa cuprinda, "in mod obligatoriu, precizarea concreta a indiciilor pe care aceasta se intemeiaza". In cazul perchezitiei, procurorul trebuie mai intai sa-l anunte pe cel perchezitionat, sa-i ceara ceea ce trebuie identificat in timpul descinderii si, daca nu i se permite accesul, locatarul trebuie sa semneze un proces-verbal prin care sa spuna ca "tagaduieste ca ar avea bunul in posesia lui", apoi anchetatorul solicita judecatorului emiterea mandatului de perchezitie. Totodata, potrivit articolului 100, alineatul 3, modificat, "perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere motivata, in cursul urmaririi penale, la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, sau in cursul judecatii", "in cursul urmaririi penale, perchezitia domiciliara se dispune de judecatorul de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul Parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala". Este, astfel, precizata clar calitatea procurorului. Noul Cpp introduce noi alineate ale articolului 100, potrivit carora, autorizatia de perchezitie data cu incalcarea prevederilor articolului este nula. De asemenea, se arata ca probele obtinute in urma perchezitiei efectuate cu incalcarea prevederilor acestui articol sunt nule si nu se iau in considerare in procesul penal. O noua reglementare este introdusa si in materia expertizelor, a caror efectuare, potrivit unui nou alineat adaugat la articolul 117, "este obligatorie si in cazul in care a fost solicitata de catre parti, cu scopul de a se stabili daca mijloacele de proba au fost obtinute in mod legal". Aceasta noua reglementare a fost motivata de faptul ca in practica se refuza expertiza, pe motiv ca "nu este necesara", fara a se justifica de ce nu este necesara. Masuri mai riguroase

		Parchetul General (Lucian Curelariu, ZIUA foto)

Actul normativ introduce prevederi privind cautarea, localizarea si prinderea celor urmariti penal, in vederea aducerii lor in fata organelor judiciare sau in vederea executarii mai prompte a unor hotarari judecatoresti. Astfel, potrivit punctului 6, indice 1 al articolului 145, indice 1, "masura obligarii de a nu parasi tara consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului de judecator, in cursul urmaririi penale, ori de instanta de judecata, in cursul judecatii, de a nu parasi tara fara incuviintarea organului care a dispus aceasta masura". De asemenea, un nou alineat al articolului 147 prevde ca "arestarea preventiva se face incepand cu verificarea indeplinirii conditiilor prevazute la art. 143 si daca exista vreunul din cazurile prevazute la 148, pornind de la motivele concrete indicate in propunerea procurorului". De asemenea, alineatul 8 al articolului 159 arata ca incheierea prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii poate fi atacata cu recurs de procuror sau de inculpat, in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsa, iar recursul impotriva incheierii prin care s-a respins propunerea de prelungire a arestarii preventive se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate. Potrivit unui nou alineat al articolului 150, cautiunea nu se restituie daca persoana condamnata se sustrage de la executarea pedepsei. Noua reglementare consacra si dreptul la aparare, astfel incat, potrivit alineatului 1, al articolului 172, "in cursul urmaririi penale, aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, poate formula cereri si depune memorii". "Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea actului de urmarire penala, daca exista dovada ca aparatorul a fost incunostintat de data si ora efectuarii actului", prevede legea. Un nou alineat al articolului 172 prevede ca "luarea de contact cu aparatorul nu poate fi interzisa la prelungirea duratei arestarii de catre instanta de judecata, iar la prezentarea materialului de urmarire penala aceasta este obligatorie". De asemenea, discutiile dintre invinuit sau inculpat si aparatorul acestuia sunt confidentiale. Un nou alineat a fost introdus si la articolul 209 referitor la confirmarea rechizitoriului. Astfel, potrivit alineatului 4 al acestui articol, "atunci cand urmarirea penala este efectuata de procuror, rechizitoriul este supus confirmarii prim procurorului Parchetului, iar cand urmarirea este facuta de acesta, confirmarea se face de procurorul ierarhic superior". "Cand urmarirea penala este efectuata de un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, rechizitoriul este supus confirmarii procurorului sef de sectie, iar cand urmarirea penala este efectuata de acesta, confirmarea se face de catre procurorul general al acestui parchet", se mai arata in proiectul de lege. Secretul corespondentei Noi reglementari au in vedere si prevederile articolului 195 din Codul penal, referitor la violarea secretului corespondentei. Astfel, potrivit alineatului 2 al articolului 195, "cu aceeasi pedeapsa (inchisoare de la sase luni la trei ani - n.r.) se sanctioneaza sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului acesteia, chiar atunci cand a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din greseala, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, sau inregistrate audio ori video, fara drept, chiar in cazul in care faptuitorul a luat cunostinta de acesta din greseala sau din intamplare". Modificarea introdusa este de fapt sintagma "sau inregistrate audio ori video, fara drept". Dupa alineatul 2 al articolului 195 se introduce un alineat nou, potrivit caruia "daca faptele prevazute la alineatele 1 si 2 au fost savarsite de catre o persoana in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu depasirea limitelor acestora, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi". Reglementarea a fost motivata de respectarea dreptului la viata privata.

Tudor BORCEA