Festivitatile organizate astazi la Beijing cu ocazia inceperii numaratorii inverse pana la debutul, pe 8 august 2008, a Jocurilor Olimpice de Vara sunt umbrite de intentia parlamentarilor americani de a boicota, oficial, competitia din China. Motivele invocate sunt cazurile de incalcare a drepturilor omului si ajutorul acordat unor state certate cu valorile democratiei cum ar fi Sudanul si Coreea de Nord. Intr-un proiect de rezolutie, prezentat la Camera reprezentantilor, se arata ca numai vointa politica a tarilor care intentioneaza sa-si trimita sportivii la Beijing ar putea influenta situatia actuala din China. In textul rezolutiei, Jocurile Olimpice de la Beijing sunt comparate cu cele organizate la Berlin, in 1936, sub regimul nazist. "Integritatea tarii gazda are cea mai mare importanta, pentru a nu pata onoarea sportivilor participanti sau caracterul Jocurilor Olimpice", se mentioneaza in proiect. Aceasta rezolutie va fi discutata la inceputul lunii septembrie, cand parlamentarii americani se vor intoarce din vacanta. Festivitatile de la Beijing, umbrite de proteste Festivitatile care au inceput astazi la Beijing, pentru a marca numaratoarea inversa a Jocurilor Olimpice din 2008, sunt umbrite de protestele organizatiilor pentru protectia drepturilor omului, ce se folosesc de acest prilej pentru a trage un semnal de alarma asupra vanzarii de arme catre Sudan.

		(Foto EPA)

De asemenea, scandalul legat de exploatarea copiilor la o firma de papetarie a aprins spiritele ONG-urilor. Poluarea face si ea parte din ingrijorarile resimtite in China, inaintea Olimpiadei. La festivitatile organizate astazi, pe tot cuprinsul Chinei, si-a anuntat participarea si presedintele Comitetului Olimpic International. In Beijing au fost luate deja masuri legate de restrictionarea circulatiei masinilor. Piesa de rezistenta a festivitatilor va fi o petrecere in Piata Tiananmen, la care vor participa 10.000 de oameni, membri ai comitetului olimpic si lideri chinezi. "Vrem sa gazduim o editie civilizata a Jocurilor Olimpice"

		(Foto EPA)

Jocurile Olimpice, gazduite anul viitor de China, se aproprie cu pasi repezi, iar organizatorii vor ca totul sa fie perfect. Autoritatile chineze au inceput chiar o campanie de imbunatatire a comportamentului localnicilor. "Vrem sa gazduim o editie civilizata a Jocurilor Olimpice, asa ca facem eforturi sa imbunatatim situatia actuala", a precizat, pentru ziarul "China Youth Daily", vicepresedintele comitetului de organziare, Zhang Faqiang. Astfel, pe strazile capitalei Beijing, au aparut deja afise prin care trecatorii sunt sfatuiti sa nu scuipe, sa nu se inghesuie la cozi si sa nu fumeze pe strada. Pana acum, autoritatile chineze au dat dispozitie ca taximetristii sa nu poarte barba, sa nu aiba parul vopsit sau tuns zero. Femeile care practica taximetria nu au voie sa aiba coafuri extravangante, bijuterii mari si au fost rugate sa se imbrace decent. Politica boicoturilor olimpice Scenariul dupa care Casa Alba vrea sa boicoteze Jocurile Olimpice nu este singular. De-a lungul istoriei sale, miscarea olimpica a fost de nenumarate ori tinta atacurilor politice, care au atins forme brutale intre anii 1956-1988. In 1956, Olanda, Spania si Elvetia si-au manifestat dezacordul fata de interventia sovietica in Ungaria, nefiind prezente la Melbourne. Aceeasi editie a Jocurilor Olimpice a fost boicotata de Cambodgia, Egipt, Irak si Liban. Editiile din 1968, 1972 si 1976 au traversat aceeasi problema a boicotului, de data aceasta tarile africane protestand fata de regimul de apartheid. La Montreal, 21 de tari africane au lipsit de la competitia olimpica. In 1980, SUA si alte 64 de tari au boicotat Olimpiada de la Moscova pentru a protesta fata de interventia sovietica in Afganistan. Franta si Marea Britanie nu s-au solidarizat cu aceasta pozitie. In replica, in 1984, URSS si alte 14 state "satelit" au lipsit de la Los Angeles. In 1988, Cuba, Etiopia si Nicaragua s-au aflat pe lista neparticipantelor, protestand in legatura cu atitudinea fata de RPD Coreeana. Din 1992, odata cu Olimpiada de la Barcelona, actiunile cu vadita tenta politica au luat sfarsit, asa incat, la Atena, in 2004, toate tarile aflate sub drapel olimpic au fost prezente la competitie. � �

Dana CONERTH