Presedintele roman Traian Basescu participa duminica, la Zagreb, la un summit regional pe probleme de energie, alaturi de alti opt sefi de stat din Europa de Sud-Est, printre care Vladimir Putin, transmite AFP. Aceasta reuniune vizeaza sa le "ofere reprezentantilor tarilor din regiune ocazia de a-si prezenta punctele de vedere in legatura cu problemele energetice actuale si in legatura cu aprovizionarea" cu energie, potrivit organizatorilor. Nu este prevazuta incheierea nici unui acord in timpul acestui summit la care participa presedintii Rusiei, Romaniei, Croatiei, Albaniei, Bosniei, Bulgariei, Macedoniei, Muntenegrului si Serbiei. Grecia va fi, la randul sau, reprezentata de un viceministru, iar Comisia Europeana va trimite un delegat. Radovan Vukadinovici, profesor de relatii internationale la Universitatea din Zagreb, a explicat ca "aprovizionarea cu energie este vitala pentru dezvoltarea tuturor societatilor moderne si ca este dificil sa separi aspectele economice de cele politice". "Prezenta lui Putin la Zagreb confirma importanta acestei chestiuni. Multi isi vor concentra atentia asupra lui Putin si vor asculta ce are de spus", a adaugat expertul, informeaza AFP, preluat de NewsIn. Summitul este organizat in conditiile in care Croatia si Ungaria au anuntat, la mijlocul lunii mai, ca isi vor intensifica cooperarea, pentru a construi un terminal de gaz in apele teritoriale croate, un proiect ce vizeaza diversificarea furnizorilor de gaz pentru Europa si reducerea dependentei fata de Rusia. Proiectul presupune construirea, in nordul coastei croate, a unui terminal de gaz petrol lichefiat (GPL), ce va incepe sa aprovizioneze Europa Centrala din 2012, cu gaz provenind din Africa de Nord si din Orientul Mijlociu. Uniunea Europeana importa peste 40% din gazul natural necesar consumului, iar aproape jumatate din aceasta cantitate provine din Rusia. Unele tari din Europa Centrala si de Est depind aproape in totalitate de gazul rusesc. Un alt proiect energetic regional, initiat in 2002 si sustinut de UE, vizeaza Croatia, Italia, Romania, Serbia si Slovenia. Aceste tari s-au angajat, in aprilie, sa isi intensifice cooperarea pentru construirea unui oleoduct paneuropean (PEOP), cu o lungime de 1.300 de kilometri, din Marea Neagra, pana in Italia. Un alt proiect, care vizeaza direct Rusia si care stagneaza de cativa ani, este cel al unei conducte care sa faca legatura intre oleductele Drujba si Adria, pentru a transporta petrolul rusesc catre Marea Mediterana. Guvernele belarus, ungar, rus, slovac si ucrainean au semnat, la sfarsitul lui 2002, un acord pentru construirea unei conducte care sa transporte petrolul rus de la Samarra, pana la terminalul Omisalj, din Croatia. REACTII LA CALD George DAMIAN, redactor Departament Politica Externa: "Intalnirea de duminica de la Zagreb se anunta fie una cu scantei, fie una cat se poate de plata, cu discursuri de curtoazie si gratulare reciproca. Cert este ca Rusia se foloseste de resursele sale energetice ca de o arma atipica, cat se poate de potrivita pentru conflictele asimetrice aflate in plina desfasurare. Pentru Rusia, resursele energetice nu constituie un bun comercial - ci un mijloc de presiune diplomatica, fapt dovedit de implicarea guvernamentala in aceste tranzactii. O intalnire bilaterala Basescu - Putin ar fi cat se poate de interesanta, insa este greu de crezut ca tarul de la Kremlin se va lasa abatut si cu un milimetru de la directia sa."

A.Gh.