Ion Iliescu si acolitii sai implicati in lovitura de stat din decembrie 1989 si in mineriade pot rasufla usurati. Procurorii militari nu mai pot ancheta civilii din dosarele Revolutiei, Curtea Constitutionala declarand aceste anchete ca fiind neconstitutionale. Potrivit acestei decizii, dosarele in care erau implicati si civili, si militari vor fi transferate de la procurorii militari la cei civili, iar procurorii sectiilor militare vor instrumenta cauzele in care sunt implicati doar cadre militare. Curtea Constitutionala a admis astazi exceptia de neconstitutionalitate privind prevederi ale Legii 356/2006 de modificare si completare a Codului de procedura penala ridicata in trei dosare in anul 2006, de avocatii unor foste cadre militare. Acelasi cerinta a fost inaintata si de fostul consilier al presedintelui Ion Iliescu, amiralul Cico Dumitrescu, inculpat in dosarul Mineriadei din iunie 1990. Tot in cursul zilei in curs, judecatorii Curtii au dat publicitatii un comunicat, in care considera ca sunt supusi la un adevarat "terorism juridic" din partea unor reprezentanti ai societatii civile, in speta Asociatia 21 Decembrie 1989, Alianta Civica si Liga Studentilor. Dosarul Mineriadei din 90 si dosarele Revolutiei, cercetate pana acum de procurorii militari vor trece la procurii civili. Curtea Constitutionala a admis astazi o exceptie de neconstitutionalitate prin care avocatii din procesul BIR - MApN, proces in care erau implicati atat civili, cat si fosti politisti, erau anchertati de procurorii militari. Avocatii au cerut ca civilii sa fie anchetati de procurori civili, nu militari. Acelasi lucru l-a cerut si fostul consilier al presedintelui Ion Iliescu, amiralul Cico Dumitrescu, inculpat in dosarul Mineriadei din iunie 1990. Prevederea declarata neconstitutionala este cea cuprinsa la articolul III, alin. 2. din Legea 356/2006, ce sustine urmatoarele: "Cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la parchetele ori instantele militare la data intrarii in vigoare a prezentei legi, date in competenta parchetelor sau instantelor civile, vor continua sa fie urmarite ori judecate de parchetele sau instantele militare". Curtea Constitutionala: Organizatii de revolutionari exercita presiuni in contextul deciziei privind magistratii militari Judecatorii Curtii Constitutionale s-au declarat "consternati" sa constate presiunile exercitate de organizatiile de revolutionari, in contextul in care judecatorii trebuie sa decida cu privire la competenta procurorului militar, exceptia de neconstitutionalitate in acest sens fiind invocata in mai multe dosare penale. Ei considera ca sunt "supusi unui terorism juridic" din partea unor reprezentanti ai societatii civile, in speta Asociatia 21 Decembrie 1989, Alianta Civica si Liga Studentilor. Intr-un comunicat de presa emis de forul mentionat, reprezentantii celor trei organizatii sunt acuzati ca recurg la "amenintari si presiuni in preajma unei decizii extrem de importante privind constitutionalitatea unor dispozitii legale". Principalii vizati de aceste acuzatii sunt Teodor Maries, Sorin Iliesiu si Antonie Popescu. In numele celor trei asociatii nonguvernamentale, acestia au transmis mai multor institutii din tara si europene, scrisori prin care someaza Curtea Constitutionala sa se pronunte intr-un anumit mod in cazuri aflate pe rolul Curtii. Demersurile, "fara precedent in istoria de 15 ani" a Curtii Constitutionale, constituie "o ilegitima actiune a asa-zisilor reprezentanti ai societatii civile", se arata in comunicatul Curtii Constitutionale. Cititi mai multe in editia ZIUA de maine! REACTII LA CALD Razvan SAVALIUC, redactor Departament Investigatii: "Am anticipat inca de ieri ca Instanta Constitutionala va admite exceptia, deoarece exista un interes politic care poate actiona asupra celor cinci din cei noua judecatori ai Curtii propulsati de gruparea Ion Iliescu- PSD. Consider ca in acest caz Curtea Constitutionala a facut parada de jurisprudenta CEDO pentru a poza intr-o sustinatoare a legislatiei europene, desi putea gasi o cale de mijloc, care nu contravenea cu nimic cauzei europene. Cum procurorul militar, ca si cel civil, au fost considerati de CEDO, in cazul "Pantea contra Romania" (caz prezentat in premiera de ZIUA) drept agenti guvernamentali, se putea foarte bine ca in cazurile anchetate de procurorii militari, acestea sa poata fi continuate pana la emiterea rechizitoriului sau a solutiei finale. O astfel de decizie ar fi raspuns interesului public de a afla numele criminalilor de la revolutie si Mineriade, care acum risca sa scape prin prescriere, la implinirea a 20 de ani de la comiterea faptelor, adica peste circa doi ani".

Cristina STEFAN