Doua sculpturi semnate Constantin Brancusi, un epitaf lucrat la Manastirea Neamt si o lucrare a sculptorului Ovidiu Maitec, opere de arta incluse in patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei (MNAR), vor fi incluse in cadrul exponatelor prezentate, la Moscova, intr-o manifestare de profil, care include piese din toate statele Uniunii Europene. Expozitia intitulata sugestiv "Europa, Rusia, Europa" va fi deschisa la Galeria de Stat Tretyakov din Moscova, in perioada 21 mai -29 iulie. Muzeul National de Arta a trimis in capitala rusa un ansamblu funerar creat de Constantin Brancusi, alcatuit din "Rugaciunea" (1907) si bustul lui Petre Stanescu (1910), lucrarea "Eroica" (1971) a sculptorului Ovidiu Maitec si epitaful - "Plangerea lui Iisus", lucrat la Manastirea Neamt la comanda egumenului Silvan. Toate cele patru opere fac parte din patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei. Conform organizatorilor, expozitia "Europa, Rusia, Europa" isi propune sa prezinte publicului arta din Rusia in contextul culturii europene si sa evidentieze conexiunile care exista intre diverse arii culturale. Muzeele Luvru si d'Orsay din Paris, Galeriile Borghese si Spada din Roma, Muzeul de Arta din Bruxelles, Galeria Nationala din Budapesta sau Galeria Tate din Londra - se numara printre cele 46 de muzee de prestigiu, din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, care au fost invitate sa ia parte la manifestarea organizata la initiativa Guvernului de la Moscova. Dintre artistii renumiti prin valoarea creatiilor lor si ale caror lucrari au fost imprumutate pentru expozitia de la Moscova, ii mentionam pe Matisse, Picasso sau Klimt. Ansamblul Monumental de la Targu Jiu semnat Brancusi, degradat din nepasare ZIUA a publicat un interviu cu istoricul de arta Radu Varia, care s-a vrut un semnat de alarma cu privire la modul in care autoritatile din Romania inteleg sa prezerve opera marelui artist. La 50 de ani de la moartea marelui sculptor roman, ceea ce ar trebui sa devina cea mai reprezentativa efigie a noii Romanii in Uniunea Europeana, Ansamblul Monumental de la Targu Jiu, se afla intr-o stare jalnica. Interviul poate fi accesat la: http://www.ziua.net/display.php?data=2007-03-19&id=217781 In vreme ce lucrarile lui Brancusi din complexul de la Targul Jiu au fost lasate in paragina sau au fost restaurate ignorandu-se adesea spiritul artei sale, la Paris, francezii au deschis in cadrul complexului Pompidou un atelier prin care arhitectul Renzo Piano a incercat sa-l reconstituie pe cel din apropiere de Montparnasse, in care sculptorul a creat o mare parte din opera sa. Pentru mai multe detalii, accesati: http://www.ziua.net/display.php?data=2007-04-11&id=218844 Constantin Brancusi, emblema a culturii romanesti in lume

		Constantin Brancusi in atelierul sau (1915)

Figura centrala in miscarea artistica moderna, Constantin Brancusi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale retin atentia prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor, combinand simplitatea artei populare romanesti cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat si importanta acordata luminii si spatiului sunt trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brancusi, a carui opera a influentat profund conceptul modern de forma in sculptura, pictura si desen. La moartea sa, Brancusi si-a lasat lucrarile din atelierul sau Muzeului de Arta din Paris, cu conditia ca acest spatiu de lucru sa fie refacut in intregime in cadrul muzeului. Opera ce poarta semnatura artistului Constantin Brancusi poate fi admirata atat in colectii particulare, cat si in muzee din toata lumea - Muzeul de Arta din Philadelphia, Muzeul Solomon R. Guggenheim din New York, Muzeul de Arta Moderna din Paris, sau la Muzeul National de Arta din Bucuresti. REACTII LA CALD Monica ANDRONESCU, redactor Cultura "Prezenta intr-o expozitie internationala a Muzeului National de Arta al Romaniei, alaturi de mari muzee ale lumi este o recunoastere fireasca, in contextul actual, a valorilor patrimoniului cultural romanesc. Si daca prin recunoasterea internationala, care nu e deloc o premiera, va veni la un moment dat si aprecierea (si cunoasterea) nationala acest gen de participare ar fi si mai valoroasa. "

Cristina STEFAN