Regele Mihai a primit, azi, la Palatul Elisabeta, premiul Hanno R. Ellenbogen intr-o ceremonie care a avut loc in prezenta membrilor familiei regale, a premierului Calin Popescu Tariceanu si a fostului presedinte Emil Constantinescu. "Primesc acest premiu cu incredere in viitorul tarii noastre. De 140 de ani incoace, Regii si Reginele Romaniei au facut sacrificii pentru a indrepta tara catre valorile, institutiile si aliantele europene si atlantice. Asa a facut Regele Carol I, cel mai mare sef de Stat roman modern, asa au facut Ferdinand si Maria, asa am facut si eu, la randul meu, chiar in anii pribegiei", a spus Regele Mihai la inceputul unui mesaj politic prin care a cerut politicienilor sa lase deoparte orice alte considerente, sa dovedeasca instinctul binelui national si sa dea Romaniei o noua Constitutie europeana care sa stabileasca un rol limpede, neechivoc si complementar institutiilor statului. Premiul Hanno R. Ellenbogen este o distinctie acordata anual de Prague Society unei persoane publice care a contribuit la intelegerea si cooperarea internationala. Laureatii anteriori ai premiului Hanno R. Ellenbogen sunt Vaclav Havel, fost presedinte al Cehoslovaciei (1990-1992) si Republicii Cehe (1992-2003), Lordul Robertson, fost secretar general al NATO (1999-2004), Madeleine Albright, fost secretar de stat al SUA (1997-2001), maestrul Vladimir Ashkenazy si regizorul Milos Forman. Semnificatia zilei de 10 mai Cum certurile dintre politicieni nu se mai sfarseau, fiecare incercand sa-si impuna punctul de vedere, singura solutie pentru ca dezbinarea sa ia sfarsit era aducerea unui domn strain. Astazi se implineste aproape un secol si jumatate (mai exact 141 de ani) de cand, in 1866, Carol I de Hohenzollern a fost proclamat principe suveran al Principatelor Unite, prin plebiscit. In aceeasi zi, Domnitorul Carol I al Romaniei a depus juramantul de credinta fata de tara. Tot pe 10 mai, dar in 1877, este proclamata si independenta Romaniei: Parlamentul a votat legea pentru desfiintarea tributului catre Inalta Poarta, iar motiunea votata de Camera se numea "Independenta absoluta a Romaniei". Si tot pe 10 mai, dar 1881, avea loc proclamarea Regatului Romaniei, sub sceptrul regelui Carol I. In contextul politicii actuale romanesti se cade, poate cu atat mai mult, sa amintim si sarbatorim semnificatia acestei zile. Carol I, pe numele sau complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen (10 aprilie 1839, Sigmaringen - 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul strain, apoi rege al Romaniei, care a condus Principatele Romane si, apoi Romania, dupa abdicarea fortata a lui Alexandru Ioan Cuza. Atunci cand a avut loc consultarea romanilor cu privire la viitorul celor doua Principate, Moldova si Muntenia, in cadrul asa numitelor "divane ad-hoc", s-a hotarat unirea Principatelor si aducerea la conducere a unui Principe dintr-o familie domnitoare straina. Dupa domnia de scurta durata a lui Alexandru Ioan Cuza, in anul 1866, Locotenenta Domneasca l-a adus la putere pe tanarul de numai 27 de ani, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. In cei 48 de ani cat a durat domnia sa (cea mai lunga domnie cunoscuta de vreun conducator al Romaniei), a obtinut independenta tarii, careia i-a si crescut imens prestigiul, a redresat economia si a pus bazele unei dinastii. A construit in muntii Carpati castelul Peles, care a ramas si acum una dintre cele mai vizitate atractii turistice ale tarii. Tot atunci au fost construite primele universitati, la Iasi, respectiv Bucuresti. Dupa razboiul ruso-turc, Romania a castigat Dobrogea, iar Carol a ordonat ridicarea primului pod peste Dunare, intre Fetesti si Cernavoda, care sa lege noua provincie de restul tarii. In 1866, dupa ce Contele de Filip de Flandra refuzase tronul Principatelor Unite, Ion C. Bratianu a plecat in Germania pentru a-l aduce in tara pe Principele Carol. Dupa o calatorie incognito plina de peripetii. Cu trenul pe ruta Duseldorf-Bonn-Freiburg-Zurich-Viena-Budapesta, pe data de 8 mai 1866, Carol a ajuns la Bazias, unde s-a imbarcat pe un vapor dunarean care l-a dus pana la granita cu Romania. El avea un pasaport fals, calatorind deghizat ca om de afaceri, pentru ca intre Germania si Austria exista la acea data o stare conflictuala. La 10 Mai 1866, Carol a sosit la Bucuresti, capitala Romaniei, intampinat de multimi entuziaste. Acest moment a reprezentat nastera Dinastiei, si in acelasi timp inceputul unei perioade de profunde schimbari in societatea romaneasca. Romania avea inca, la acea vreme, statut de tara aflata sub suzeranitate turca. Principele Carol a primit titlul de Domnitor si a jurat credinta in fata adunarii parlamentare. In 1869 Domnitorul Carol s-a casatorit cu Elisabeta de Wied, iar in 1871 se nastea Maria, prima principesa romana din Dinastia de Hohenzollern. Din pacate, Maria a murit de scarlatina la numai 3 ani. Primii ani ai domniei, nu au fost prea usori pentru Carol. Domnitorul s-a adaptat destul de greu la agitata viata politica a Principatelor Unite, fiind, in jurul anului 1870, la un pas de abdicare. Nu avea, insa, sa treaca prea mult timp pana cand Carol avea sa se remarce, conducand armatele ruso-romane in timpul razboiului pentru independenta. Proclamarea Independentei Romaniei pe 10 Mai 1877 a constituit un moment extrem de important in dezvoltarea statului modern roman, moment la care Carol a avut o contributie esentiala. Afirmarea Romaniei ca tara europeana independenta a facut necesara schimbarea statului ei de Principat. Astfel, in 1881, Carol I primeste titlul de Rege iar Romania devenea Regat. Dupa proclamarea Regatului, Carol I l-a desemnat ca mostenitor al tronului pe Ferdinand, cel de-al doilea fiu al fratelui sau mai mare. Astfel, se asigura continuitatea Dinastiei de Hohenzollern pe tronul Romaniei. "Si in somn el poarta Coroana pe cap" Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol au dus la schimbari majore in viata statului roman. Regele era un om extrem de sever si disciplinat, cu o moralitate impecabila. El a incercat toata viata sa impuna colaboratorilor stilul sau meticulos si exact. Regina Elisabeta spunea despre sotul ei ca "si in somn el poarta Coroana pe cap". Romania a parcurs o perioada de dezvoltare marcata, atat in domiul economico-social cat si in cel al culturii. La declansarea Primului Razboi mondial, Regele Carol nu s-a opus hotararii Consiliului de Coroana de a nu se alatura Germaniei, dar acest moment a insemnat pentru el o grea lovitura. In 1914, Regele Carol I avea sa inchida ochii, la varsta de 75 de ani, lasandu-l pe nepotul sau, Ferdinand, sa infaptuiasca ceea ce el nu a putut sa faca: pornirea la lupta, in fruntea armatelor romane, impotriva tarii sale natale si unirea provinciilor romanesti intr-un singur stat. Carol se odihneste la Curtea de Arges, in Biserica Episcopala, unde dupa numai doi ani de la moartea sa, a fost inmormantata si Regina Elisabeta. "Jurnalul lui Carol I" - in librarii, luna aceasta Printre noutatile editoriale ale Polirom din luna mai se numara "Jurnalul lui Carol I", ce a fost pastrat in arhiva familiei regale si, ulterior, in Arhivele Statului din Bucuresti, anunta editura. Jurnalul, un proiect ingrijit de istoricul Vasile Docea, cuprinde patru volume ce insumeaza peste 1.500 de pagini. In mai apare cel ce cuprinde perioada 1881-1887. Jurnalul, scris de rege cu caractere gotice, a ajuns la forma actuala dupa ani de munca. Docea a realizat transcrierea fonetica in limba germana, dupa care a tradus textul in romana.

		Familia regala, elevii Scolii Principesa Margareta si Vlad Paunescu (Foto: Lucian CURELARIU - ZIUA Foto)

Nu ratati maine in ZIUA, detaliile despre cum au petrecut Regele Mihai si familia regala 10 mai! REACTII LA CALD Romeo PLATICA, secretar de redactie: "Ce a insemnat Carol I pentru inceputurile modernizarii Romaniei? Carol, intemeietorul monarhiei romanesti, n-a prea iubit tara noastra, daca nu ma-nsel, nici n-a invatat vreodata romaneste, dar asta nu l-a impiedicat sa-si faca treaba nemteste, dincolo de hibele si fixatiile autohtone. Nu ne-a respectat, nici nu ne-a prea placut, dar a reusit sa dea nastere, intr-un timp foarte scurt, unui mostenitor, Ferdinand, 100% integrat si care a continuat magistral proiectul sau. Un pic mizantrop, trasatura accentuata de atmosfera romaneasca, s-a inconjurat totusi de politicieni, fie liberali, fie conservatori, de o calitate pe care sigur n-o vom mai reintalni multa vreme de-acum incolo. Chiar daca nu el insusi a reformat direct societatea romaneasca, a supervizat si intervenit decisiv in proces atunci cand a fost cazul. Nu in ultimul rand, a avut cea mai lunga domnie, 48 de ani, construind, la propriu, fundatiile Romaniei moderne. Peste numai 30 de ani, tot ceea ce construise monarhia romaneasca, avea sa fie nimicit de catre tancurile rusesti si Komintern, cu rusionasa complicitate a romanilor."