Judecatorii Curtii Constitutionale au decis, astazi, cu majoritate de voturi, ca Legea pentru modificarea si completarea Legii Referendumului este neconstitutionala si ca vor continua, maine, dezbaterile asupra propunerii de suspendare a presedintelui precum si asupra conflictului dintre presedinte si premier in cazul Cioroianu. Prezentam atasat Comunicatul Curtii Constitutionale. Dezbaterile au avut loc in contextul scandalului dosarelor de informatori a doi judecatori ai Curtii si a apropiatei expirari a mandatelor a trei dintre membrii ei. Comisia Voiculescu privind suspendarea din functie a presedintelui Traian Basescu a identificat, in raportul final, 19 fapte grave prin care seful statului ar fi ancalcat Constitutia, concluzia raportului fiind ca se justifica solicitarea suspendarii din functie a presedintelui, in vederea demiterii acestuia. Parlamentul a trimis, pe 22 martie, Curtii Constitutionale cererea de suspendare a presedintelui, Raportul si anexele Comisiei de ancheta. In ceea ce priveste suspendarea lui Traian Basescu, avizul judecatorilor este consultativ, decizia finala revenind Parlamentului. Problema referendumului Pe de alta parte, la sfarsitul lunii martie, PD a depus la Curtea Constitutionala o noua sesizare vizand ultimele modificari ale Legii Referendumului, considerate a fi contrare Constitutiei. In legatura cu acest demers, deputatul democrat Daniel Buda, declara ca, in articolul 10 modificat, se arata ca prin derogare de la articolul 5 al Legii Referendumului, ce stabileste conditiile de valabilitate ale unui referendum si unde se arata foarte clar ca pentru a fi valabil trebuie sa fie prezenti jumatate plus unu din numarul total de alegatori, pentru presedinte este suficient referendumul indiferent de numarul cetatenilor care se prezinta la vot. "Este o discriminare pe care nu o putem accepta fata de presedintele Romaniei", a afirmat Buda. Potrivit acestuia, nu este normal ca presedintele Romaniei sa fie ales de sase milioane de cetateni, dar sa poata fi demis de 300.000, ceea ce in mod clar contravine Constitutiei. Anterior, deputatii adoptasera, cu 198 de voturi "pentru", 46 "impotriva" si doua abtineri, Legea referendumului, prin care demiterea presedintelui va fi facuta cu votul majoritatii cetatenilor care se prezinta la referendum, indiferent daca seful statului a fost ales din primul sau al doilea tur de scrutin. Deputatii au eliminat si interdictia de a organiza referendumuri simultan cu orice fel de alegeri - prezidentiale, parlamentare, europarlamentare sau locale. Camera Deputatilor a reexaminat astfel proiectul Legii Referendumului la solicitarea Curtii Constitutionale. PC, PSD si PNL au spus ca textele adoptate sunt in concordanta cu decizia Curtii Constitutionale. "Cazul Cioroianu" La 13 martie, primul-ministru Calin Popescu Tariceanu a sesizat Curtea Constitutionala privind refuzul presedintelui Traian Basescu de a emite Decretul prin care ia act de demisia ministrului de Externe si de a constata vacantarea acestei functii, in baza solicitarii premierului transmise pe 19 februarie. Prin aceeasi solicitare, primul-ministru propunea presedintelui numirea lui Adrian Cioroianu in functia de ministru al Afacerilor Externe, in conformitate cu dispozitiile articolului 10 din Legea nr. 90/2001 cu completarile si modificarile ulterioare. Premierul Calin Popescu-Tariceanu a solicitat Curtii Constitutionale sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre presedintele Romaniei si Guvern si sa intervina in baza competentelor sale de inalta autoritate publica pentru a repune in legalitate constitutionala raporturile dintre Presedinte si Guvern in aceasta problema. Presedintele Traian Basescu l-a revocat din functie de Ungureanu, dar a refuzat sa-l numeasca pe Cioroianu. In conflictul juridic de natura constitutionala dintre presedinte si premier, Curtea ar trebui sa elucideze nu numai cazul Cioroianu, ci sa explice daca semnatura prezidentiala la numirea unui ministru propus de premier este una formala, de "notar" - cum sustin liberalii - sau una care implica o decizie finala, deci inclusiv aceea de a respinge un ministru. Surse guvernamentale au declarat agentiei NewsIn ca reprezentantul premierului "se va bate ca judecatorii" sa adopte o decizie pe cazul Cioroianu, chiar daca acesta a fost investit de Parlament odata cu noul Guvern Tariceanu si practic are legitimitatea unui vot in plen. Curtea ar putea sa declare fara obiect aceasta sesizare, sustin sursele citate, dar premierul a dat mandat reprezentantului sau pentru a obtine un punct de vedere clar in legatura cu dreptul presedintelui tarii de a-i refuza sefului Executivului numirea unor ministri. Avizul Curtii pentru suspendarea presedintelui era asteptat, potrivit declaratiei de ieri a presedintelui Senatului, Nicolae Vacaroiu, "pe 10-11 aprilie", iar votul in Parlament ar putea avea loc intre 16-18 aprilie. Curtea Constitutionala, santajabila Cu doua zile inainte de sedinta de azi, a izbucnit scandalul dosarelor de informatori a doi judecatori, scandal declansat de liderul PIN Cosmin Gusa, care a spus ca acestia sunt santajati pentru a vota intr-un anume fel la suspendarea presedintelui. A doua zi, informatia a fost confirmata, pe surse convergente, dar numai in cazul judecatoarei Aspazia Cojocaru. Aceasta nu a primit inca o instiintare oficiala de la CNSAS, dar s-a disculpat in presa, spunand ca nu a fost o "colaborare voluntara" cu Securitatea, ca a dat doar doua note informative in timpul unei anchete si a semnat cu numele de botez "Ana". In plus, trei mandate de judecator la Curtea Constitutionala, printre care si cel al lui Gabor Cojocar (cel de-al doilea banuit ca ar fi colaborat cu Securitatea, dar neconfirmat inca), expira in iunie 2007, inlocuitorii trebuind sa fie numiti pana la finalul acestei sesiuni parlamentare. Lideri din PSD au declarat, pentru Mediafax, ca desemnarea noilor judecatori poate fi folosita de social-democrati in negocierile politice cu PNL, in schimbul votului favorabil in Parlament. Mandatele judecatorilor Gabor Kozsokar, Viorel Stanoiu si Tudorel Toader vor expira in 2007. Curtea Constitutionala este formata din noua judecatori, trei dintre ei fiind propusi de presedintele tarii, trei de catre Senat si alti trei de catre Camera Deputatilor. REACTII LA CALD Margarita GEICA, redactor-sef adjunct: "Probabil ca presedintele Basescu a presimtit inca de la inceputul mandatului sau ca institutia Curtii Constitutionale va deveni una extrem de importanta pentru ca le-a facut atunci niste temenele judecatorilor ramase memorabile. Pe vremea consensului disciplinat de pe vremea PSD, institutia era ca in adormire. Acum, viata politica pare ca are nevoie de deciziile Curtii ca de aer. Nimeni nu mai stie daca suntem republica semi-prezidentiala ori semi-parlamentara. Daca ar fi sa ne luam dupa vehementa cu care Mircea Geoana a cerut, astazi, liniste pentru ca judecatorii sa lucreze in pace, si dupa anuntul lui Nicolae Vacaroiu care stia ca decizia suspendarii sefului statului va urma putin mai incolo, s-ar putea ca presedintelui Basescu sa i se pregateasca ceva".