Camera Deputatilor si Senatul s-au reunit astazi dupa-amiaza in sedinta comuna pentru a vota noul Executiv propus de premierul Calin Popescu Tariceanu. Sedinta de validare a noului Cabinet compus exclusiv din membri ai PNL si UDMR a inceput, in prezenta a 414 parlamentari, dintr-un total de 466 de senatori si deputati, relateaza NewsIn. Premierul Tariceanu s-a aflat la prezidiu alaturi de membrii noului Guvern, iar toti ministrii si parlamentarii PNL sunt mobilizati pentru vot. La sedinta participa si ministrii PD Radu Berceanu, Vasile Blaga si Anca Boagiu, care sunt si parlamentari si care s-au asezat in randurile grupului partidului din care fac parte. Democratii participa la dezbateri, dar au anuntat ca vor parasi sala in momentul votului. Toti candidatii pentru posturile de ministru au fost validati de catre comisiile parlamentare de specialitate in sedintele de ieri seara si de azi dimineata. Noul Cabinet are nevoie de majoritate simpla pentru a fi validat, respectiv 235 de voturi. Potrivit listelor de prezenta, de la PSD lipsesc 12 deputati si cativa senatori, printre care Ioan Mircea Pascu, Victor Ponta, Adrian Severin si Daciana Sarbu. Dintre partidele parlamentare, doar PSD si grupul minoritatilor nationale au anuntat ca vor sustine Guvernul minoritar PNL-UDMR, in timp ce PRM, PC, PLD si PD se pronunta impotriva celui de-al doilea Cabinet Tariceanu. Un calcul simplu, care contabilizeaza teoretic toate voturile PNL, PSD, UDMR si cele ale minoritatilor, care vor fi favorabile noului Guvern, arata ca s-ar aduna 273 de parlamentari care sa asigure investitura noului Guvern. Astfel, PNL are 73 de parlamentari, UDMR 32, PSD 150, iar minoritatile inca 18. Votul va fi secret, cu bile. Despre ce fel de guvern e vorba In discursul tinut in Parlament, inainte ca legislativul sa acorde votul de investitura noului Executiv, mesajul principal al premierului a fost ca acest nou guvern nu este unul de criza, ci un executiv cu o directie clara. Si nu va fi un guvern al luptei politice pentru ca "nu putem face si guvernare, si scandaluri politice in acelasi timp", a afirmat Tariceanu. "Un element cheie al restructurarii pe care vreau sa il punctez este ca genul de retorica politica cum ar fi: <<Ce cauta ungurii in Guvern? Ce face blonda de la stiu eu ce partid? Sau pe ce portar de minister se mai supara presedintele?>> nu face parte din agenda Guvernului restructurat. Acest Guvern este construit pentru a gestiona doar probleme reale ale cetatenilor", a mai spus Tariceanu. Premierul a trimis, ieri, Parlamentului scrisoarea privind noua componenta a Cabinetului, formata din PNL si UDMR. Noul Executiv propus de Tariceanu cuprinde 18 membri, inclusiv primul-ministru, ministrul de stat Marko Bela si ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul, Mihai Voicu. Cei 15 ministri cu portofoliu ai noului Guvern sunt: Adrian Cioroianu - ministrul Afacerilor Externe, Varujan Vosganian - ministrul Economiei si Finantelor, Tudor Chiuariu - ministrul Justitiei, Cristian David - ministrul Internelor si Reformei Administrative, Teodor Melescanu - ministrul Apararii, Ludovic Orban - ministrul Transporturilor, Cristian Adomnitei - ministrul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Paul Pacuraru - ministrul Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse, Ovidiu Silaghi - ministrul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii liberale, Decebal Traian Remes - ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale), Eugen Nicolaescu - ministrul Sanatatii, Laszlo Borbely - ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Attila Korodi - ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Adrian Iorgulescu - ministrul Culturii si Cultelor, Zsolt Nagy - ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Presa europeana comenteaza pe larg restructurarea Guvernului roman Presa europeana de ieri a comentat pe larg restructurarea Guvernului Romaniei, subliniind divergentele dintre presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu, dar si absenta din noua structura guvernamentala a ministrilor PD, in special a Monicai Macovei si a lui Vasile Blaga. Turatiile maxime ale economiei romanesti nu au putut scoate noul membru al Uniunii Europene din criza politica, relateaza cotidianul austriac Die Presse, citat de pagina electronica a Deutsche Welle. In cadrul unei analize a situatiei de la Bucuresti, publicatia citata atrage atentia asupra ingrijorarii oficialilor europeni de la Bruxelles, mentionand totodata disensiunile dintre presedinte si premier, precum si presiunile la care a fost supusa Monica Macovei, ministrul Justitiei, care nu mai figureaza pe noua lista a Guvernului. "Greseala Monicai Macovei este ca si-a facut prea bine datoria", apreciaza cotidianul austriac, adaugand ca realitatea a dat dreptate unei previziuni a ministrului Justitiei, care se temea ca, dupa aderarea la UE, campania anticoruptie in Romania ar putea "paraliza". Oficial, Tariceanu si-a motivat decizia de a renunta la serviciile lui Macovei prin refuzul acesteia de a subscrie la amanarea alegerilor europene. Potrivit Die Presse, insa, Macovei este un factor perturbator si din alt motiv, respectiv apropierea lui Tariceanu de PSD, acesta fiind cel mai putin interesat de deschiderea arhivelor securitatii. De asemenea, cotidianul german Sueddeutsche Zeitung aminteste rivalitatile dintre presedintele si premierul roman, reprosurile reciproce pe care si le-au facut, precum si eliminarea a doi ministri sustinuti de Partidul Democrat, Monica Macovei si Vasile Blaga. Articolul mentioneaza si apropierea neasteptata dintre PNL si PSD, fostul adversar al liberalilor la alegerile din 2004. "Premierul roman, Calin Popescu Tariceanu, a anuntat duminica, 1 aprilie, o remaniere ministeriala care exclude Partidul Democrat al presedintelui Traian Basescu, cu care este in conflict deschis de mai multe luni", relateaza, la randul sau, publicatia franceza Le Monde, in editia electronica. Le Monde subliniaza lipsa din noua structura guvernamentala a ministrilor Monica Macovei si Vasile Blaga, despre care afirma ca sunt "foarte apreciati la Bruxelles". Publicatia britanica Financial Times relateaza ca premierul roman a dizolvat coalitia de centru care a reusit sa aduca Romania in Uniunea Europeana la 1 ianuarie, adaugand ca aceasta ruptura nu va conduce neaparat la alegeri anticipate. "Numerosi analisti considera ca Partidul Social Democrat, cea mai mare formatiune de opozitie, va sustine un nou Guvern minoritar condus de Tariceanu, in cadrul votului parlamentar", adauga publicatia. Cu toate acestea, nu este clar daca noul Guvern se va dovedi mai eficient decat actuala coalitie, in vederea continuarii reformelor solicitate de Bruxelles, intr-o perioada atat de sensibila a relatiilor cu Uniunea Europeana, comenteaza Financial Times. La randul lor, alte doua publicatii, International Herald Tribune si EUObserver deplang plecarea Monicai Macovei din fruntea ministerului de Justitie. De altfel, AFP citeaza mai multi analisti care prevad un "viitor incert" pentru noul Guvern, care va trebui sa faca numeroase concesii pentru a se mentine la putere. Guvernul "Tariceanu 2", format de PNL si UDMR - care dispun impreuna de 105 mandate in Parlament, din totalul de 469 - va trebui sa obtina voturi din randurile opozitiei, in special de la PSD, pentru a fi investit. De asemenea, potrivit analistilor citati de Reuters, plecarea lui Macovei si faptul ca Tariceanu se bazeaza pe fostii sai adversari din PSD pentru a ramane la putere semnaleaza ca reformele anticoruptie cerute de Uniunea Europeana ar putea fi intarziate. Social-democratii, succesorii fostului Partid Comunist, au fost afectati de numeroase scandaluri si au fost principalii opozanti ai masurilor luate de Monica Macovei pentru a elimina oficialii corupti din politica romaneasca, adauga Reuters. In ceea ce priveste preluarea portofoliului Finantelor de catre ministrul Economiei, Varujan Vosganian, analistii considera ca aceasta va spori incertitudinea pe plan economic si nu va insemna neaparat o schimbare majora a politicii. Cititi pe larg in ZIUA de maine! REACTII LA CALD George DAMIAN, redactor Departament Politica Externa: "Presa germana a sprijint-o pe Monica Macovei prin zeci de articole favorabile inca de la numirea ei in postul de ministru al Justitiei. Astfel ca scoaterea ei din Guvernul de la Bucuresti a fost interpretata de presa de limba germana ca fiind o intrerupere a reformei din domeniul justitiei. Prognosticurile pentru raportul Comisiei Europene devin astfel extrem de sumbre, activarea clauzei de salvgardare in domeniul justitiei fiind semnalata de presa germana".