Gest fara precedent in politica internationala de dupa al doilea razboi mondial - Serbia a devenit primul stat european gasit vinovat ca nu a impiedicat un genocid. Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga, instanta judiciara suprema a Natiunilor Unite, a dat astazi verdictul in procesul intentat Serbiei de catre Bosnia, pentru masacrul de la Srebrenita, din iulie 1995. Conform oficialilor CIJ, Serbia se face vinovata de "acte de genocid comise de membrii armatei sarbe-bosniace" asupra unui numar de 8.000 de musulmani bosniaci. Tribunalul de la Haga a decis ca Belgradul a contribuit financiar si militar la eforturile de razboi ale sarbilor-bosniaci condusi de Radovan Karadzic si Ratko Mladic. Daca Serbia ar fi fost gasita vinovata de genocid, Bosnia-Herzegovina ar fi putut cere compensatii de miliarde de dolari. Curtea Internationala de Justitie de la Haga a comunicat astazi verdictul final in procesul intentat Serbiei, pentru masacrul de la Srebrenita. Acesta reprezinta primul caz in care acuzatia de genocid, cea mai grava din dreptul international, este formulata in corpore, impotriva unui intreg stat. Pana in prezent, numai Tribunalul Penal International (TPI) pentru fosta Iugoslavie a definit masacrul de la Srebrenita - cel mai sangeros episod din Europa de dupa cel de-al doilea razboi mondial - drept "genocid". Guvernul bosniac considera ca regimul lui Slobodan Milosevici a fost "creierul" purificarii etnice intreprinse de sarbii din Bosnia. Masacrele comise in iulie 1995, dupa cucerirea localitatii Srebrenita, enclava aflata sub protectia Castilor Albastre ale Natiunilor Unite, au fost "acte de genocid comise de membrii armatei sarbe bosniace", a declarat Rosalyn Higgins, presedintele CIJ. Higgins a dat citire unei decizii menite sa stabileasca daca Serbia a organizat un genocid in Bosnia, in timpul razboiului din aceasta tara intre anii 1992 - 1995, soldandu-se cu 200.000 de victime. Conform Associated Press, CJI a decis ca statul sarb nu a fost direct responsabil de genocidul din timpul razboiului din Bosnia, din anii '90, dar a apreciat ca Serbia "nu a facut nimic pentru a impiedica masacrul de la Srebrenita din 1995", pe care l-a definit ca "genocid". Sentinta Tribunalului de la Haga are valoare juridica si este inatacabila. Pozitia Serbiei Serbia a respins acuzatia, sustinand ca in Bosnia nu a avut loc un genocid. La randul lor, sarbii bosniaci nu sunt de acord cu plangerea Guvernului de la Sarajevo. Instanta de la Haga a examinat intreaga desfasurare a razboiului din perioada 1992 - 1995, in care au murit sute de mii de oameni. Masacrul de la Srebrenita este singurul episod din timpul razboiului, care fusese calificat oficial drept genocid si de catre Tribunalul Penal International. Acolo, armata sarbilor bosniaci a executat aproape intreaga populatie barbateasca - peste 8.000 de oameni. Opiniile expertilor internationali Genocidul este greu de dovedit, deoarece trebuie probata si intentia de a distruge, partial sau in intregime, un intreg grup etnic sau religios. Analistii considera ca, oricare ar fi fost verdictul, el ar fi nemultumit una din cele doua tabere din Bosnia (sarbii si croato - musulmanii) si ar putea crea noi tensiuni interne in aceasta tara, titreaza Antena3. Expertii juridici, care au remarcat importanta istorica a deciziei de astazi, s-au declarat convinsi ca verdictul, a carui lectura va dura peste doua ore, va fi formulat cu maxima atentie. Una dintre problemele ridicate de acest proces a fost oportunitatea judecarii statelor pentru crime de razboi. Avocatul Serbiei si-a exprimat speranta, anterior comunicarii deciziei, ca tribunalul nu va gasi tara sa vinovata in corpore pentru genocid. Un punct slab al Belgradului este insa, in opinia analistilor politici, faptul ca liderii sarbilor bosniaci, Radovan Karadzic si Ratko Mladic, nu au fost deferiti TPI. In timpul razboiului civil din Bosnia au fost ucisi peste 100.000 de oameni. Istoricul acuzatiilor Bosnia a facut prima plangere impotriva Serbiei la un an dupa izbucnirea razboiului, in 1993. Una dintre problemele ridicate de acest proces a fost oportunitatea judecarii statelor pentru crime de razboi. Tribunalul de la Haga a decis ca Belgradul a contribuit financiar si militar la eforturile de razboi ale sarbilor-bosniaci condusi de Radovan Karadzic si Ratko Mladic. Bosnia-Hertegovina ar fi putut cere Serbiei compensatii de miliarde de dolari daca cel mai inalt for juridic al ONU ar fi decis in favoarea sa. Este pentru prima data cand un stat este judecat pentru genocid - practica interzisa printr-o conventie ONU din 1948, aparuta dupa Holocaust. Bosnia a facut prima plangere impotriva Serbiei la un an dupa izbucnirea razboiului, incheiat in 1995 prin acordurile de la Dayton. Conducatorul Serbiei in perioada acestui conflict, Slobodan Milosevici, a fost indepartat de la putere in 2000 si a murit anul trecut, cu doar cateva luni inainte de a fi el insusi condamnat la moarte pentru crime impotriva umanitatii de catre acelasi Tribunal al Natiunilor Unite. REACTII LA CALD Margarita GEICA, redactor sef adjunct: "Statul este teritoriul si populatia asupra carora isi exercita autoritatea aceasta organizatie. Copii, batrani, toti, de la vladica la opinca. A condamna in corpore un stat pentru genocid este echivalent cu a a fi de acord cu silogismul ca, daca Romania a fost un stat comunist, toti locuitorii lui sunt vinovati pentru crimele si ororile acestui tip de regim politic".

C.S.