Ziua Logo
  05:22, duminica, 7 iulie 2024
 Cauta:  
  Detalii »


Pentru a putea trimite un articol trebuie sa va autentificati.



Nume:
Parola: 
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Ion Basgan a descoperit metoda de a fora petrol la peste 2000 de metri adancime

Cum au ajuns mostenitorii unui inginer roman sa ceara Americii miliarde de dolari pentru o inventie revolutionara

In 1930, inginerul roman Ion Basgan descoperea o metoda de a fora petrol de la peste 2000 de metri adancime. Numai ca in 1942 Statele Unite i-au sechestrat brevetul. Aflat la Pully, in Elvetia, fiul sau reclama in prezent 100 de miliarde de dolari, dupa cum noteaza cotidianul elvetian "24 Heures".

Daca si-ar castiga partea care li se cuvine, Sorin Basgan si familia sa ar putea sa-i egaleze ca avere pe Bill Gates, Warren Buffett si alti magnati faimosi. "Stiu ca pare uimitor, dar nu este vorba de nici un echivoc: inventia tatalui meu este clara si precisa. Drepturile sale au fost recunoscute in lumea intreaga", declara fiul lui Ion Basgan, stabilit la Laussane, dupa anul 1986. Totusi, din cauza faptului ca dosarul s-a pierdut in timpul Razboiului Rece, nici o recompensare nu va fi posibila pana ce mostenitorii inventatorului nu vor cere socoteala Statelor Unite.

Deocamdata, o prima runda de 600 de milioane de euro se disputa de mai multe luni in Romania, pe fondul luptei fratricide de a obtine drepturile de mostenire. Si asta pentru ca unul dintre cei trei fii ai inventatorului, fost senator liberal, a reusit sa faca sa treaca o lege care ii da dreptul sa revendice, fara sa-si avertizeze fratii, o indemnizatie fabuloasa de la Stat, ca si de la cel mai mare producator de carburant si gaz din Europa de Sud-Est. Alertati, descendentii lui Basgan, din Elvetia, au facut sa izbucneasca, de cateva saptamani deja, un adevarat scandal in cateva media romanesti. Pana la sfarsitul lui noiembrie, tribunalele ar trebui sa se sesizeze in legatura cu acest caz.

O inventie care a conditionat intreaga industrie petroliera

In 1930, cand suprafetele din care se putea extrage petrol erau pe punctul de a seca, inginerul roman Ion Basgan a gasit modalitatea tehnica de a forja dincolo de 2000 de metri adancime si chiar de a face sa tasneasca aur negru pana la opt kilometri spre centrul pamantului. O inventie care a conditionat, prin urmare, intreaga industrie petroliera, de la Uniunea Sovietica si pana la Statele Unite, trecand prin tarile din Golf. Acest lucru a permis, mai ales la vremea aceea, reducerea costurilor de productie cu pana la 30% pe metru forjat.

Rapid, lumea stiintifica internationala a recunoscut capacitatile tanarului savant. Cu toate astea, inventatorul nu a primit niciodata vreun ban pentru descoperirea sa. In plin conflict mondial, Statele Unite i-au sechestrat, in 1942, brevetul, iar marile companii petroliere si-au putut umple linistite pompele. Si asta fara a se achita in vreun fel fata de Ion Basgan.

La sfarsitul anilor '60, guvernul american, scrupulos in ceea ce priveste chestiunea proprietatilor industriale, a incercat sa rezolve problema. Dar Ion Basgan a refuzat un acord pe cale amiabilla, din cauza ca in timpul dictaturii comuniste a lui Ceausescu, averea sa ar fi intrat in trezoreria statului roman, lasandu-l fara nici un ban. "Acest dosar constituia totodata si garantia noastra de a supravietui. Tatal meu a fost persecutat si noi nu mai aveam valore in ochii guvernului", explica fiul lui Basgan.

Speram ca acum sa se faca dreptate

In prezent, Sorin nu are de gand sa faca uitata aceasta poveste. Mai ales ca, odata cu Integrarea in Uniunea Europeana, Romania se vede obligata sa faca ordine in trecutul sau. In plus, din 28 octombrie 2008, o lege recunoaste in sfarsit neindreptatirile la care au fost supusi cetatenii in perioada 1945-1990, izolati in spatele Cortinei de Fier. "Speram ca acum sa se faca dreptate", mai adauga Sorin, care administreaza intreaga procedura in numele mamei sale si a unuia dintre frati, stabilit in Germania.

Furtul a catorva miliarde de dolari nu a fost recunoscut in anii '60. In acea perioada, profitul realizat de industria petroliera numai pe teritoriul american a fost estimata la mai mult de 30 de miliarde, dintre care opt ar fi trebuit sa-i revina inventatorului. "Astazi, aceasta suma echivaleaza cu o suta de miliarde. Avem dreptul sa primim macar o parte. Daca o sa castigam, vom reusi sa indeplinim visul tatalui meu: acela de a crea o organizatie filantropica pentru a sustine cercetarea fundamentala in domeniul energiilor regenerabile".

Un adevarat vizionar, Ion Basgan prezicea deja, la vremea sa, viitoarea lipsa a aurului negru. Realist, fiul sau spune ca stie ca se lupta cu Goliat, intrucat se pregateste sa deschida pagini demne de un thriller hollywoodian. "Vorbim de petrol si de miliarde de dolari! Credem ca avem sanse, cateva cazuri similiare au fost deja rezolvate de trecut", a mai spus Sorin. Reclamand o recunoastere mondiala a intereselor Microsoft, Statele Unite au dictat o baza legala internationala asupra chestiunii drepturilor de autor. "Daca vom deschide o procedura, totul se va focaliza pe suma astronomica pusa in joc. Dar aceasta afacere este mai intai de toate in memoria tatalui meu, pe care vreau sa o apar", a mai precizat mostenitorul.

Tatal meu nu vroia ca banii sa intre in posesia regimului comunist

La inceputul anilor '60, guvernul roman a incercat pentru prima data sa puna mana pe brevetul lui Basgan, estimat, la acea vreme, la 30 de miliarde de dolari de catre expertii americani. In numele inventatorului, statul comunist a deschis 112 procese in Statele Unite, impotriva companiilor petroliere. Totul a fost in zadar: din moment ce brevetul era "oficial" in posesia americanilor, drepturile lui Basgan nu mai erau recunoscute. Si asta spre marea satisfactie a inventatorului: "El nu vroia ca banii sa intre in posesia guvernului. Noi nu am mai fi avut valoare si am fi fost lichidati! Asta era Razboiul Rece! In timpul procedurii, cateva trimisi ai guvernului au disparut de atunci pe pamant american. Unul dintre ofiterii romani care se ocupa de dosar s-a sinucis, in mod curios".

Destinul familiei Basgan s-a zdruncinat serios in 13 octombrie 1965, la Bucuresti. "La miezul noptii, doi barbati armati de la KGB au batut la usa. Vroiau sa-l duca pe tata la Baku, la rezervele petroliere rusesti. Impreuna cu cei doi frati ai mei, el a reusit sa reziste. Si ca printr-o intamplare, a doua zi, am primit telegrama care anunta scoaterea de sub sechestru a brevetului de catre Statele Unite, cu restituirea drepturilor. Daca tatal meu ar fi disparut in acea noapte, nu l-am mai fi revazut niciodata. Sub presiunea regimului, statul roman l-ar fi fortat sa reclame drepturile de autor care i se cuveneau".

Dupa 1965, Ion Basgan a putut sa iasa ocazional din Romania. Cu sustinerea unor mari bancheri europeni, a incercat de mai multe ori sa isi reclame drepturile. Insa acest lucru era imposibil, cat timp familia sa era blocata in tara, fara pasaport. "De fiecare data cand mergea in Statele Unite, tatal meu era sub protectia FBI, pentru ca era mereu sub presiunea statului roman".

In 1969, presa germana vorbea despre el ca despre "cel mai bogat om din lume", insa doar "in acte". In 1977, inginerul putea in sfarsit sa paraseasca Romania impreuna cu sotia sa, dar fara cei trei copii. Cuprins de boala si fara resurse financiare, Ion Basgan nu a mai avut posibilitatea de a se lupta pentru recuperarea drepturilor sale de autor asupra inventiei. Romanul a murit la 15 decembrie 1980.

In perioada 2004-2009, a fost ratificat un ansamblu de baze legale, care astazi indreptateste familia Basgan sa spere la recompensare. La nivel international, sub impulsul Statelor Unite, care vor sa protejeze interesele companiei Microsoft in strainatate, tratatul de la Madrid din 2004 recunoaste protectia mondiala a oricarei licente industriale. Fara a tine cont de o revizie a erorilor din trecut lansata in Romania cu scopul de a pregati intrarea tarii in Uniunea Europeana. In 28 octombrie 2008, o lege intra in vigoare pentru reglarea problemelor legate de abuzurile efectuate dupa 1939. Un text in care mostenitorii Basgan isi pun toate sperantele, mai noteaza cotidianul elvetian.

C.G.M.
 Top afisari / comentarii 
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2024 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00490 sec.