Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

EXCLUSIV ZIUA ONLINE

Codul Penal romanesc nu pedepseste crimele impotriva umanitatii, in ciuda faptului ca Romania este semnatara unor conventii internationale ce incrimineaza acest tip de infractiune. Iar judecatorii romani nu iau in considerare crimele comunismului ca si crime impotriva umanitatii, desi dreptul international prevaleaza in fata dreptului intern. "Practic, in acest moment, ne aflam in fata unei situatii in care Romania nu mai poate sa judece crimele comunismului, pentru ca totul este prescris". Aceasta a fost una din cele mai sumbre realitati subliniate joi de seful Serviciului Documentare-Cercetare din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (IICCR), Raluca Grosescu, cu ocazia lansarii cartii "Justitia penala de tranzitie. De la Nurnberg la postcomunismul romanesc".

"In contextul in care Romania si-a luat angajamentul la nivel international in ceea ce priveste sanctionarea crimelor impotriva umanitatii, ele (crimele comunismului, n.red.) nu pot fi sanctionate din cauza imunitatii in Codul Penal. Crimele comunismului sunt vazute (in Codul Penal, n.red.) ca niste crime ordinare, iar cei care le-au savarsit traiesc in momentul de fata cu pensii de cinci ori mai mari decat salariul mediu pe economie in Romania", a rezumat reprezentantul IICCR situatia curenta a aducerii in fata Justitiei a crimelor comunismului.

Lansarea cartii mentionate mai sus, scrisa de doi membri ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, Raluca Grosescu si Raluca Ursachi, a fost insotita de o dezbatere despre situatia aducerii in fata Justitiei a crimelor comise de reprezentantii sistemului represiv comunist de dinainte de 1989. La eveniment au participat presedintele IICCR Marius Oprea, presedintele Pro Democratia Cristian Parvulescu, profesorul Iulia Motoc - membru in Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU, fostul presedinte Emil Constantinescu si reprezentanti ai Fundatiei Konrad Adenauer, care au avut initiativa dezbaterii.

De remarcat ca majoritatea participantilor la dezbatere a subliniat ceea ce pare sa fie imposibilitatea aducerii in fata Justitiei, in viitorul previzibil, a celor care au comis, in numele regimului comunist, crime impotriva populatiei din Romania. De altfel, faptul ca aceasta dezbatere salutara si lansarea acestei carti necesare sunt realizate abia in 2009, in contextul in care prea putini din cei care au comis crime impotriva poporului roman in numele sistemului represiv comunist sunt condamnati, este o dovada in sine a lipsei de forta a Justitiei romanesti in fata crimelor comunismului.

Eterna diferentiere nedreapta: crimele nazismului versus crimele comunismului

Despre crimele comise de reprezentantii sistemului comunist impotriva romanilor, presedintele IICCR, Marius Oprea, a declarat: "Cred ca nu putem vorbi de iertare cand ea nu e ceruta. (...) O ideologie nu poate fi adusa in fata Justitiei. Dar cei care au ucis si torturat trebuie adusi in fata Justitiei si pedepsiti. (...) Din nefericire, am descoperit modul in care organele abilitate trateaza aceste cazuri de crime ale comunismului pe care le investigam noi".

"Exista un refuz de a considera crimele comunismului (cu aceeasi masura, n.red.) ca si crimele nazismului", a deplans situatia Marius Oprea. "Crimele comunismului nu trebuie sa fie prescriptibile", a adaugat el.

Intelectualitatea din Occident a pus batista pe tambal in cazul crimelor comunismului

Profesorul Iulia Motoc, membru in Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU, a spulberat, politicos, speranta ca juristii vor repune crimele comunismului acolo unde merita, adica in sala de judecata. "Va voi dezamagi, dar noi, juristii, nu aducem solutia magica in acest caz. Nu putem oferi noi aceasta solutie magica", a declarat Iulia Motoc, acuzand interese politice care interfereaza cu chestiunea crimelor comunismului. Desi nu a dat amanunte suplimentare despre aceste interese politice, Iulia Motoc a confirmat ca "a existat un pact al intelectualitatii din Vest cu cea din Est in a nu condamna comunismul".

Cristian Parvulescu a lasat si el de inteles ca crimele comunismului ar trebui sa aiba acelasi statut juridic cu crimele nazismului, amintind caracterul totalitar al celor doua sisteme drept liantul dintre acestea.

Iliescu si Ceausescu, semnatarii de amnistii ce ingroapa crimele comunismului

La randul ei, Raluca Grosescu a amintit principalele piedici juridice care se afla in calea punerii sub acuzare a celor suspectati sau cunoscuti ca au comis crime, in numele sistemului comunist, in Romania. Unul din cele mai dificile aspecte care impiedica judecarea crimelor impotriva comunismului este reprezentat de amnistii, numele lui Ion Iliescu fiind, alaturi de cel al lui Nicolae Ceausescu, dezvaluit de reprezentanta IICCR ca si oficial al statului roman care a dat astfel de amnistii (Ceausescu in ianuarie 1988, iar Iliescu in ianuarie 1990).

Prescriptia unor infractiuni, din cauze de vechime, aflata in sistemul penal romanesc, este o alta cauza majora a imposibilitatii judecarii crimelor comunismului din Romania, a adaugat Raluca Grosescu. Asta spre deosebire de cazul Germaniei, unde pentru omucidere, spre exemplu, nu exista posibilitatea prescriptiei.

O solutie pentru depasirea prescriptiei a fost oferita tot de Raluca Grosescu: pentru ca crimele comunismului sa poata fi luate in considerare in Justitie, ele trebuie sa fie considerate imprescriptibile, adica incluse (pe buna dreptate, n.red.) in cadrul sectiunii de "crime impotriva umanitatii". Problema este ca in Codul Penal romanesc nu sunt pedepsite crimele impotriva umanitatii, desi Romania este semnatara unor conventii internationale care incrimineaza acest tip de infractiune.

Reprezentantul roman in Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU, Iulia Motoc, a venit cu o solutie, evidentiind faptul ca Justitia romana ar trebui sa ia in considerare crimele comunismului ca si crime impotriva umanitatii: "Dreptul international prevaleaza in fata dreptului intern, deci pur si simplu judecatorii romani trebuie sa aplice dreptul international, care condamna crimele impotriva umanitatii". Totusi, Iulia Motoc a admis ca in Romania nu se cunoaste nici pe departe asa cum ar trebui, la nivel de Justitie, legislatia internationala, cu toate ca Dreptul international prevaleaza in fata dreptului intern.