Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Conflictul dintre Georgia si Rusia a readus in prim-planul agendei politice internationale un alt punct fierbinte inghetat momentan, care da fiori reci Uniunii Europene, deoarece se afla in proximitatea granitelor sale de Est, criza transnistreana. Incurajata de faptul ca pentru prima oara in istoria ei UE a reusit sa medieze un conflict important, autoritatile de la Bruxeles vor sa dinamizeze negocierile pentru solutionarea conflictului transnistrean.

Inaltul reprezentant pentru politica externa a UE, Javier Solana, a declarat miercuri la Bruxelles, ca situatia din Transnistria trebuie rezolvat in formatul 5 plus 2, cu participarea celor doua parti implicate, nu doar in formatul negocierilor 3 plus 2, care a avut loc la Viena luni, sub egida OSCE.

Aflat la o audiere pe tema conflictului ruso-georgian in Comisia de afaceri externe a Parlamentului European, Solana a spus ca acest conflict "a subliniat nevoia de a strange relatiile cu vecinii estici (ai UE - n.r.), iar aici ideea unui Parteneriat Estic este binevenita".

Primul exemplu in acest sens enumerat de inaltul reprezentant pentru politica externa si de securitate al UE a fost cel din Republica Moldova. "Dupa cum stiti, Moldova este un element important in politica noastra de vecinatate si suntem foarte angajati in gasirea unei solutii la problema (transnistreana - n.r.)", a spus Solana, amintind de intalnirea in formatul "3 plus 2" care a avut loc luni la sediul OSCE din Viena pe tema dosarului transnistrean, transmite NewsIn.

La intalnirea de luni au participat mediatorii Rusia, Ucraina, OSCE, pe de-o parte, si UE si SUA ca observatori. "N-a fost perfect", a spus Solana. "Ceea ce vrem noi sa facem este sa avem intruniri in formatul 5 plus 2 (inclusiv Moldova si Transnistria, ca parti aflate in conflict - n.r.). Acest "doi" este dificil de obtinut. Nu dorim o solutie politica in formatul 3 plus 2, ci una in formatul 5 plus 2, iar acesta este cel mai important obiectiv al nostru", a explicat inaltul reprezentant pentru politica externa al UE.

Solana a subliniat nevoia de a "reconsidera" politica de securitate la Marea Neagra, fiind nevoie imperioasa de o strategie de securitate a UE in aceasta regiune. Aici, inaltul reprezentant UE a evidentiat rolul Turciei, care se doreste un mediator si incearca construirea unei "platforme regionale". Cu toate ca presedintele georgian Mikhail Saakasvili are unele "reticente" cu privire la rolul Turciei, UE sprijina aceste eforturi, a spus Solana, amintind in acest context si de vizita istorica a presedintelui turc in Armenia, tara cu un alt conflict inghetat - Nagorno Karabah.

Precizarile lui Solana pe tema transnistreana au venit in urma mai multor interventii ale europarlamentarilor Emma Nicholson (ALDE), Ioan Mircea Pascu (PSE) si Roberta Anastase (PPE-DE) pe acest subiect.

Baronesa Nicholson a spus ca din experienta ei in Republica Moldova si Armenia stie "cat de fragila" e pozitia acestor tari in relatia cu Rusia, care le poate impune "tot felul de pedepse" daca nu adopta o politica favorabila Moscovei, iar aici este importanta accelerarea implementarii politicii de vecinatate a UE.

"Imediat ce reusim sa scoatem componenta transnistreana din dosarul moldovean, Republica Moldova se va califica mai bine pentru o relatie buna si poate pentru aderarea la UE", a comentat, la randul sau, fostul ministru roman al apararii Ioan Mircea Pascu.

Europarlamentarul Roberta Anastase l-a intrebat pe Javier Solana cum vede situatia actuala din Transnistria, amintind de angajamentul Rusiei din 1999 de a-si retrage trupele din aceasta regiune, la fel cum promite acum ca va face cu cele din Georgia. "Cunosc termenii acordului din 1999. Discutiile dureaza de multi ani si sper ca se va rezolva. Orice criza e si o noua oportunitate pentru solutionarea conflictelor", a raspuns seful diplomatiei europene.