Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

"Daca am luptat pentru ceva (in timpul regimului comunist, n.red.), am luptat sa raman eu insami", marturiseste Ana Blandiana, in prima jumatate a documentarului Deutsche Welle dedicat situatiei disidentilor romani, intitulata ''Poezia ca disidenta''.

"Mi-a fost foarte clar de la inceput ceea ce trebuie sa fac eu ca scriitor. Iar eu ca scriitor trebuia sa fac doua lucruri: sa scriu ceea ce inteleg si sa incerc sa public ceea ce am scris. Prima parte era mai usoara, cea de-a doua era mai grea, si aici s-au intamplat 'accidentele', cele trei interdictii de publicare, care la randul lor de fapt mi-au potentat constiinta de scriitor si chiar faima de scriitor'', declara Ana Blandiana pentru Deutsche Welle.

''Daca ar trebui sa aleg o jumatate de ora din viata mea in care m-am maturizat politic, acea jumatate de ora a fost in ziua de 26 decembrie 1989, ziua in care a avut loc prima sedinta a Frontului Salvarii Nationale. A inceput sedinta, in care s-a anuntat noua structura de putere, iar eu eram vicepresedinte al acestei structuri (FSN), Iliescu fiind presedinte'', aminteste Ana Blandiana.

Ana Blandiana: Cum noi am fost cei gata sa facem acel sacrificiu, n-as putea spune ca regret ceva

''Eu am spus ca nu pot sa accept. A urmat o jumatate de ora, si la asta ma refer, in care nu le venea sa creada ca se poate strica un plan care fusese probabil pregatit atat de bine. Nu le venea sa creada ca cineva poate sa refuze asa ceva. A urmat o jumatate de ora de insistente, si la un moment dat domnul Iliescu a spus ultima fraza pe care trebuia sa o spuna ca sa ma convinga: 'Nu aveti dreptul sa refuzati, avem nevoie de cineva foarte iubit'. In acea clipa am inteles definitia politicii, de care m-am ferit dupa aceea in toti anii care au urmat: am descoperit in ce masura societatea civila are idei, in timp ce politica are interese; intre cele doua perspective se produce o falie'', raspunde Ana Blandiana.

"Sunt convinsa ca ceea ce am facut trebuia facut de cineva. Sigur, e de discutat cine ar fi trebuit sa o faca. Ar fi fost normal sa o faca nu cineva pe care Dumnezeu l-a ales sa scrie carti, ci cineva care ar fi transformat asta in opera vietii lui, dar cum nimic nu se poate face decat fiind de acord cu un sacrificiu, si cum noi am fost cei gata sa-l facem, n-as putea spune ca regret ceva'', incheie Ana Blandiana.

Radu Filipescu, disident: Comunismul nu e o alternativa pentru Europa

Fostul disident Radu Filipescu, cel care a tiparit si impartit manifeste anti-comuniste multi ani inainte de 1989, este protagonistul celei de-a doua parti a documentarului Deutsche Welle dedicata Romaniei.

''Opozitia mea a fost clara, in principal fata de conducerea lui Nicolae Ceausescu, pentru ca era pe undeva mai vulnerabil, avea mai multe puncte de atacat, era, ca sa zicem asa, o nisa mai mica de atacat'', spune Radu Filipescu pentru DW.

"Filipescu tiparea manifeste in beciul casei parintesti", noteaza Deutsche Welle. ''In perioada decembrie 1982 - mai 1983 a raspandit manifeste chemand romanii la demonstratii impotriva dictatorului Nicolae Ceausescu. Pe 7 mai 1983 a fost arestat si condamnat la 10 ani de inchisoare. Dupa Revolutia din 1989, Filipescu nu s-a indreptat spre o cariera politica. In schimb a fondat Grupul de Dialog Social'', noteaza DW.

"Faceam in jur de 100 de manifeste in jumatate de ora, deci cam 200 de manifeste pe ora. M-am gandit ca atata nemultumire (a romanilor, n.red.) are nevoie pur si simplu de coordonare, adica m-am gandit sa organizez o demonstratie si lumea ar veni la demonstratie, ca uite ca nu s-a gandit nimeni sa faca o demonstratie'', a declarat Radu Filipescu pentru DW.

"Filipescu a mai impartit manifeste in cutii postale doua luni pana a fost arestat. El a fost condamnat la 10 ani de inchisoare. A ajuns la penitenciarul Aiud'', scrie postul german.

"Amenintarea cea mai mare era santajul cu 'Ce se va intampla cu familia ta?'. Era un santaj implicit, nu era ceva legal si reglementat de Codul Penal. Dar acesta era santajul cel mai puternic. (...) S-a aflat despre mine (in afara tarii, n.red.), si dupa 3 ani am fost eliberat. Europa Libera, Deutsche Welle, RFI au transmis despre mine si au sustinut organizatiile de protectie a drepturilor omului'', continua Radu Filipescu.

In 1987, el a fost arestat din nou, pentru ca a impartit manifeste in care chema la un referendum.

''Daca in cei trei ani de inchisoare as fi stat pur si simplu in libertate, la serviciu, n-as fi invatat atat de multe lucruri, n-as fi avut o experienta similara. Chit ca au fost suferinte pentru familie, mai ales pentru familie, e clar ca varianta ideologica a comunismului este de neacceptat, nu mai este o alternativa pentru Europa, pentru lume'', conchide Radu Filipescu.

Asculta marturiile complete ale celor doi disidenti romani, ca si celor din alte 5 tari europene, pe siteul Deutsche Welle, la adresa ^http://www.dw-world.de/flashes/20jahredanach/rum/rum_20jahre.htm^.