Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Primaria de la Cluj-Napoca, in colaborare cu departamentul de istorie si filozofie de la universitatea Babes-Bolyai, intentioneaza sa inscriptioneze monumentele din oras in trei limbi - romana, engleza si franceza -, maghiara nefiind considerata de primarul Sorin Apostu drept limba internationala, scrie in editia sa de marti ziarul ungar Nepszabadsag, care citeaza critici la adresa initiativei, transmite Agerpres.

Primarul a explicat ca, potrivit reglementarilor Ministerului Culturii, inscriptionarea monumentelor importante trebuie sa se faca intr-o limba internationala, iar maghiara nu este una dintre acestea. El a adaugat ca s-a renuntat la germana in favoarea francezei pentru faptul ca romanii sunt un popor francofon.

Potrivit viceprimarului Laszlo Attila, initiativa nu este altceva decat o cheltuire fara sens a banilor publici, dat fiind ca, din cei 300.000 de turisti care vin anual la Cluj, majoritatea sunt din Ungaria, iar pentru orientarea acestora tablitele trilingve proiectate a fi instalate nu sunt de mare folos, spune el. Viceprimarul este de parere ca orasul trebuie sa puna accent pe programe care sa aduca vizitatori, avand in vedere ca actualmente turistii stau in medie o ora si 40 de minute in Cluj, pentru a pleca apoi sa petreaca noaptea la Huedin, Sancraiu, Praid sau Sovata. Prin urmare, a aratat viceprimarul, inscriptionarea este si o problema de interes material. El s-a declarat totusi increzator in sensul ca initiativa are nevoie nu doar de acordul consiliului municipal, ci si de acela al proprietarilor cladirilor monument aflate in proprietate privata, noteaza Nepszabadsag.

Lingvistul Pentek Janos, presedinte al Comisiei Academice din Cluj si membru extern al Academiei ungare de stiinte, a calificat initiativa de inscriptionare a monumentelor de la Cluj drept "maghiarofobie sub chip de francofonie". El a adaugat, citat de cotidianul ungar, ca, acum 430 de ani, in 1580, Clujul era condus de persoane mult mai moderne ca spirit, organul de conducere al orasului de atunci luand decizia ca pe cladirile publice, pe langa maghiara, "sa fie afisate si in saseste" toate acele lucruri de care trebuie sa ia cunostinta locuitorii orasului sau cei veniti in vizita aici.