Pentru a putea trimite un articol trebuie sa va autentificati.
![](img/t.gif)
numai pentru femei Suflet candriu de fustangiuDoar Intr-o zi de primavara rasfatata de soare, cand stau sa plesneasca mugurii si ochii barbatilor la vazul frumusetilor iesite din hainele de iarna, i-ai putea intelege. Pentru ca oriunde iti rotesti privirea vezi femei ce-au lepadat din vesminte si pudori si au scos iarasi tulburator la vedere brate si picioare zvelte dornice de atingeri imateriale, decolteuri obraznice si talii fine invitand la frangeri interzise. Tentatiile blonde, brune sau roscate lasa in urma adieri zapacitoare de simturi, rascolesc uitate amintiri, demoleaza - pret de cateva secunde - trainice legaturi si provoaca mini infarcturi neletale ce lasa doar cicatrici marunte pe cordul iubitilor nostri. Imi amintesc de un pictor dintr-o nuvela americana ce avea atelierul in Manhattan, la un demisol de pe Fifth Avenue. De acolo vedea zilnic doar o parte din spectacolul strazii - picioarele trecatoarelor . Si in mintea lui de artist si barbat plasmuia rafinate placeri cu fiecare. Dar nu era nimic pervers in acest exercitiu de imaginatie. Totul era un alt fel de omagiu adus frumusetii si misterului feminin si omeneasca - sau barbateasca?, sfasiere launtrica la gandul miilor de necunoscute care urmau sa ramana asa pentru totdeauna.
BArbaTii adevAraTi, si dintre acestia ne place sa ne alegem perechea, s-au nascut vanatori, si simt napraznic neputinta de a avea toate femeile lumii. De aceea ne trebuie noua, doamnelor, multa pricepere, putintica intelegere si inca si mai putintica gelozie, pentru ca pur si simplu nu prea avem de ales. Romancele sunt frumoase, irezistibil feminine, subtil periculoase. Sigur ca asa le recunosc doar cunoscatorii, pentru ca nepriceputii rateaza pana si plevusca. Si cum sa le cerem atunci primilor sa nu adulmece, sa nu se uite, sa nu pacatuiasca nici macar cu gandul? Si de ce sa ne inverzim de ciuda de grija infidelitatii pasagere cand intelept ar fi sa cantarim cu zambet atractiile, sa nu ne lasam pe tanjala si sa atragem cochet, dar nu frivol, priviri straine. N-ati observat cat de posesivi devin brusc cei cu ochi alunecosi si inima zburdalnica atunci cand treziti interesul altcuiva? Si cum se rascocoresc ei iritati de o asemenea indrazneala?
I-am admirat mereu pe barbatii neipocriti care dau femeilor de langa ei sanse egale intr-o competitie cam nemiloasa. Care le iubesc atat de mult incat le vor mereu cele mai frumoase si fac orice pentru asta. Barbatii care, chiar si atunci cand ochii le scapara dupa vreo trecatoare nu duc mai departe gandul tradator. O specie tare rara, dar exista. Intrebarea este totusi pana unde mergem cu intelegerea a ceea ce am putea numi, cu generozitate si toleranta, psihologie masculina, in cazul in care am dat peste un admirator al frumosului in general, cu accent pe cazul lui particular, femeia? Pai, mergem si noi pana unde putem, nu-i asa?
Un gAnd optimist de Paste si pe curand.
Mihaela Carlan - mihaela.carlan@ziua.ro
|