Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Ba Razvan Exarhu, ba Mihaela Radulescu au fost anuntati ca participand miercuri seara, la intalnirea (de la Ateneul Roman din Bucuresti) a laureatului Nobel Orhan Pamuk cu cititorii romani. In fapt, alaturi de autorul lui "Ma numesc Rosu", pe scena au urcat publicistii Emil Hurezeanu, Ovidiu Simonca, Dragos Bucurenci, Tudor Octavian, criticul Marius Chivu si editoarele lui Pamuk in Romania, Irene Arsene si Livia Szasz, de la Curtea Veche. Cu cateva ore mai devreme, Pamuk se intalnise cu presa la Hotelul Majestic, o reuniune mai scurta, dar, se pare mai fructuoasa in schimbul de opinii.

La Ateneu, Pamuk a vorbit despre relatia cu traducatorii sai - mai precis, cu Maureen Freely, autoarea versiunilor in engleza a cartilor scriitorului turc si principala lui sustinatoare, inca de la inceput, in Marea Britanie - si despre totala lipsa de control asupra majoritatii celor 56 de limbi in care a fost pana acum tradus, despre relatia dintre nationalism ca relatie cu propria tara si ca agenda politica radicala, care perverteste gandirea oamenilor, despre sentimentul apartenentei la un fost mare imperiu si aspiratiile occidentale ale turcilor. "Tatal meu avea o biblioteca mare si, chiar daca am citit, prin forta lucrurilor, mai mult literatura turca, nu mi-am pus niciodata problema ca am in mana o carte frantuzeasca, englezeasca sau turca", marturiseste scriitorul.

"Singura pedeapsA pe care am primit-o de la statul turc este ca mi se pun intrebari despre politica la toate intalnirile publice" spune Pamuk, care adauga: "Sigur, eu, spre deosebire de alti conationali ai mei, vreau ca Turcia sa intre in Uniunea Europeana, dar nu e un lucru capital in viata mea. Important pentru mine este sa scriu carti frumoase si sa fiu un om bun. Am trait experienta scriitorilor turci care voiau sa-si slujeasca tara scriind romane politice si au sfarsit prin a face mai mult rau", a adaugat el. "A fi un scriitor bun inseamna sa reusesti sa te identifici chiar si cu un personaj cu ale carui idei politice radicale nu esti de acord".

La Ateneu, evenimentul a parut deosebit de scurt (traducerea dialogului, in si din engleza, a redus si ea din posibilitatile de interactiune), caci ulterior era programat un concert, iar intarzierea de 15 minute a taiat si ea din intervalul de o ora si jumatate cat era acordat schimbului de intrebari si raspunsuri. Sala era plina de tineri (printre ei, cativa studenti la turca) si, mai ales datorita lor, atmosfera, desi nu sclipitoare, a fost extrem de calda.

Orhan Pamuk este primul laureat al Nobelului care viziteaza Romania dupa 1990, precedat, in anii '70, de Saul Bellow (inainte de intrarea acestuia in Panteonul nobelizatilor), casatorit, la acea data, cu fiziciana romanca Alexandra Bagdasar. Editura Curtea Veche a achizitionat drepturile exclusive pentru Romania pentru opera lui Pamuk in 2004, cu doi ani inainte ca acesta sa primeasca Nobelul, iar pana acum au aparut, in traducerea Luminitei Munteanu, "Ma numesc Rosu", "Fortareata alba", "Cartea neagra" si "Viata cea noua". In iunie urmeaza sa fie publicat si singurul sau roman politic, "Zapada". De curand, Orhan Pamuk a terminat o noua carte, de 600 de pagini, careia i-a dat titlul de "Muzeul inocentei".

Oaspetele turc, care va participa azi, alaturi de Antonio Tabucchi si Norman Manea, de la ora 09.30, la o masa rotunda gazduita de Facultatea de Litere din Capitala, va sta doar trei zile in Bucuresti, dar se va intoarce in iunie, pentru Targul de Carte Bookfest si Festivalul "Zile si nopti de literatura" de la Neptun, unde i se va decerna Premiul Ovidiu.