Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Consilierii ieseni au achizitionat in leasing autobuze cu 203.000 de euro/bucata, in conditiile in care acestea costa, la poarta fabricii, maximum 84.466 euro.

Societatea care a incasat banii este SC AGER LEASING IFN SA Giurgiu, controlata de controversatul Mihail Bogdan Savin si adusa la Iasi de primarul Gheorghe Nichita (foto dreapta). Firma lui Savin a vandut si Politiei Romane 1500 de Dacia Solenza, la circa 9000 de euro/bucata, si alte 6000 de Loganuri, la aproape 12.000 de euro/bucata.

SC DUNAREA SA, in calitate de importator, si SC AGER LEASING IFN SA, in calitate de asigurator leasing au adus iesenilor 50 de autobuze MAZ, dotate cu motoare nemtesti fabricate in Republica Belarus, castigand o licitatie cu dedicatie. Aceleasi autobuze au fost vandute in Rusia si Ungaria cu 90.000 de euro, la Constanta cu 77.000 de euro, iar la Sibiu, Brasov si Pitesti cu 93.000 de euro, in functie de gradul de poluare si imbunatatirile solicitate plus taxe. Contractul a fost tinut la secret, astfel incat presa sa nu poata informa opinia publica despre dedesubturile afacerii. Inclusiv faptul ca taxa de administrare a ajuns de la 2%, cat era normal, la enormul procent de 8%.

In septembrie 2005, in urma unui control efectuat de expertii primului-ministru s-a ajuns la concluzia ca firma ce a castigat contractul ar fi trebuit eliminata din start, deoarece nu indeplinea conditia prevazuta in caietul de sarcini, de asigurare a unui numar de 100 de calatori. Pe langa incalcarile caietului de sarcini au fost semnalate si flagrante supraevaluari ale autobuzelor. Demersul Guvernului a venit dupa un audit intocmit de Directia Finantelor Publice, care a remarcat o sumedenie de nereguli si incalcari ale legii. Alta anomalie a afacerii consta in faptul ca autobuzele din Belarus consuma mult mai multa motorina (36 de litri/100 km), decat cerintele maxime din caietul de sarcini, de 27 de litri/100 km. Si polueaza in consecinta. In mod paradoxal, in ciuda numeroaselor contestatii, DNA a ajuns la concluzia ca afacerea este legala. Ca atare, primaria vrea sa mai cumpere alte 40 sau 50 de autobuze, in aceleasi conditii inrobitoare pentru contribuabilul iesean, care va fi obligat sa subventioneze transportul local.

Masluirea licitatiei

Regia Autonoma de Transport Public din Iasi (RATP) a prevazut in caietul de sarcini ca podeaua autobuzelor sa fie joasa la toate usile de acces. Dar, cu numai patru zile inainte de deschiderea plicurilor, s-a razgandit, modificand caietul de sarcini, in sensul ca podeaua poate fi joasa si pe doar 2/3 din suprafata utila de transport. Respectiva impunere tehnica nu putea fi indeplinita decat de ofertantul MAZ 103, fapt contestat de catre ceilalti participanti la licitatie. Conform criticilor acestora, diferenta de pret dintre un autobuz cu podea joasa 100% si celelalte tipuri ar fi de 20-30%, ceea ce i-ar scoate din competitie pe ofertantii primului tip de vehicul pentru calatori.

In conditiile in care, la poarta fabricii din Belarus, autobuzele de tip MAZ 103 costa 84.466 euro (varianta cea mai costisitoare), chiar daca se adauga alte imbunatatiri, taxe de administrare, de leasing si cine stie cate altele, nu se poate ajunge la mai mult de dublu. Adica, autobuzul contractantului iesean nu poate costa de 2,4 ori mai mult decat pretul de producator. Si, totusi, asa s-a intamplat. La doar cateva luni dupa atribuirea contractului asocierii dintre SC DUNAREA si AGER LEASING, directorul RATP a dat pe fata dificultatile cu care se confrunta regia, privind respectarea obligatiilor din inrobitoarea Afacere Autobuzul: "Am avea nevoie de peste 66 de calatori la fiecare cursa a unui autobuz (capacitatea maxima fiind de 98 de persoane - n.r.), pentru a putea suporta toate cheltuielile", a declarat Neculai Abalasei. El a mai sustinut ca regiei ii sunt necesare lunar 12 miliarde ROL pentru a plati rata de leasing, angajatii si intretinerea autobuzelor. Iar in cazul in care RATP va ajunge la imposibilitate de plata, tot cetatenii vor fi cei ce vor suporta pierderile, de vreme ce Consiliul local este garantul investitiei, cu 23 de milioane de euro.