Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Patriarhul Daniel este foarte aproape de a-si impune controlul personal asupra Bisericii Ortodoxe Romane. O recenta modificare operata in Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, aprobata in noiembrie anul trecut, a creat panica in randul staretilor si ierarhilor. Asta intrucat respectiva modificare ii confera Patriarhului Daniel puteri sporite, contrar traditiei existente pana in momentul de fata. Grav este ca aceasta interpolare a fost facuta pe ascuns, fara cunostinta ierarhilor si fara aprobarea Sfantului Sinod.

Dupa ce fusese reviziut in 2006, Statutul Bisericii Ortodoxe Romane a fost amendat din nou la sfarsitul anului trecut. Pe langa prevederea prin care li s-a luat clericilor si mirenilor dreptul de a-si alege ierarhii, a fost introdus un nou paragraf ce ii ofera posibilitatea lui PF Daniel de a controla manastirile din Romania, inclusiv averile acestora. Este vorba despre completarea articolului 26 din Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, facuta fara acordul ierarhilor, dupa cum vom vedea. Astfel, la litera "s" a acestui articol se precizeaza ca Patriarhul "conform traditiei ortodoxe, are dreptul de a infiinta stavropighii patriarhale si de a le conduce prin delegatii sai, in limitele competentelor stabilite prin decizie patriarhala, aducand la cunostinta chiriarhului locului acesteia". Aceasta completare incalca un principiu ecleziologic ortodox fundamental. Acela potrivit caruia episcopul titular administreaza nestingherit propria eparhie, iar Sfantul Sinod intreaga Biserica. Cu alte cuvinte, un ierarh, inclusiv Patriarhul, nu se poate amesteca in treburile altei eparhii, lucru ce poate fi facut doar de catre Sinod. In prezent, orice manastire ortodoxa are in frunte un staret (stareta) care se afla sub ascultarea episcopului eparhiei in care se gaseste asezamantul. Spre exemplu, staretul manastirii Neamt si al oricarei manastiri din arhiepiscopia Iasilor este subordonat direct mitropolitului Moldovei.

Sfantul Sinod a fost ignorat

Prin completarea articolului 26 situatia se schimba insa in mod radical. Patriarhul primeste puteri depline dandu-i-se astfel posibilitatea de a controla total manastirile din tara transformate in stavropighii. Litera "s" din articolul 26 ii confera patriarhului dreptul de a infiinta oriunde in tara stavropighii. In mod normal, patriarhul BOR, care este in primul rand arhiepiscopul Bucurestilor, poate infiinta cate manastiri vrea in eparhia pe care o conduce. Patriarhul are dreptul de devolutiune, care consta in posibilitatea de a interveni in cazul in care se produc nereguli intr-o eparhie, dar aceasta prerogativa nu are nici o legatura cu stavropighiile pe care le va putea infiinta. De acum Patriarhul poate numi sau schimba staretul oricarei manastiri transformate in stavropighie, doar printr-o "notificare" trimisa episcopului local. Asadar, un staret (sau stareta), aflati in aceasta functie, de la orice manastire din Romania, daca aceasta devine stavropighie patriarhala, pot fi inlocuiti.

Mai multi inalti ierarhi sustin ca adaugarea literei "s" in articolul 26 s-a facut fara aprobarea Sfantului Sinod. Ca aceste prevederi care ii confera puteri sporite Patriarhului au fost introduse pe drumul catre Guvern, acolo unde Statutul trebuia parafat. Astfel, cu ocazia dezbaterilor de la Sfantul Sinod, a fost citita o varianta care nu cuprindea litera "s" a articolului 26, varianta care de altfel a si fost aprobata. Patriarhul Daniel a anuntat apoi ca documentul va fi trimis Guvernului pentru parafare (simpla formalitate), urmand ca ulterior sa fie publicat in Monitorul Oficial.

Asa s-a si intamplat. Noul Statut a fost tiparit in Monitorul Oficial la data de 22 ianuarie 2008, dar intr-o forma diferita. Mai exact, ierarhii au constatat cu stupoare aparitia, in textul din Monitorul Oficial, a prevederilor care ii confera puteri sporite Patriarhului Daniel, prin infiintare de stavropighii patriarhale, respectiv prin numirea stertilor acestor manastiri. Prevederi ce nu fusesera aduse sub nici o forma la cunostinta membrilor Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.

Purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, parintele Constantin Stoica, sustine ca aceste prevederi au existat intotdeauna in Statutul Bisericii Ortodoxe Romane. "Este vorba despre o traditie canonica a Bisericii Ortodoxe Romane. Ele au existat mereu. Ba mai mult, au fost analizate, dezbatute si votate in Sfantul Sinod", ne-a declarat parintele Constantin Stoica.

Mitropolitul Clujului, IPS Bartolomeu, i-a trimis o scrisoare PF Daniel in care protesteaza fata de introducerea literei "s" si ii cere Patriarhului sa elimine aceasta adaugire la articolul 26 si sa identifice vinovatul pentru "eroarea de redactare"

Papalizarea patriarhului

Sporirea puterii PF Daniel, prin adaugarea adusa articolului 26 din Statut, inseamna practic o "papalizare" a patriarhului, atentand la principiul sobornicitatii, fundamental in ortodoxie, si putand provoca tulburari intre credinciosi si staretul desemnat. Trebuie spus ca stavropighia, ca structura manastireasca, nu este o regula in organizarea noastra bisericeasca, ci o exceptie. In primul rand pentru ca presupune o suprapunere juisdictionala, fenomen contrar ecleziologiei ortodoxe. Iata de ce ierarhii au fost consternati, iar staretii si staretele manastirilor noastre, sunt inspaimantati de modificarea articolului 26 si de consecintele care pot decurge de aici. De aceea, staretii din Moldova s-au intrunit, la inceputul acestei saptamani, in synaxa (adunare), pentru a lua in discutie adaosul la articolul 26. Acelasi lucru l-au facut ieri staretii din cuprinsul Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, intruniti in prezenta chiriarhului locului. Cu acest prilej, si-au exprimat nedumeririle, temerile si consternarea.

Doar patru stavropighii

In momentul de fata, pe cuprinsul Patriarhiei Romane exista 434 de manastiri si 190 de schituri, iar dintre acestea numai patru au statut de stavropighii patriarhale (Schitul Sfanta Maria - Techirghiol, Schitul Sfanta Maria - Dragoslavele si alte doua schituri aflate la Calimanesti, respectiv Olanesti), arata ca stavropighia constituie exceptia si nu regula.

Au fost cazuri in care o stavropighie a fost infiintata pentru a salva un bun al Bisericii. Astfel, Patriarhul Justinian a dus la Techirghiol, in anii prigoanei comuniste, o bisericuta - monument istoric si a declarat stavropighie asezamantul monahal de aici. Faptul a constituit o masura de aparare: data fiind autoritatea Patriarhului Justinian, puterea nu se putea amesteca. Atribut pe care nu-l avea episcopul Dunarii de Jos, sub jurisdictia caruia se afla atunci Schitul Techirghiol. In felul acesta, in jurul micului schit cu statut de stavropighie s-a putut infiinta un camin destul de mare pentru odihna si tratamentul clericilor pe malul lacului Techirghiol. Aflandu-se sub jurisdictia Patriarhului Justinian, schitul de la Techirghiol era scutit de ingerintele agresive ale puterii comuniste. Situatia schitului Techirghiol arata limpede ca statutul de stavropighie patriarhala constituie o exceptie, nicidecum o regula.

Alta stavropighie din cele patru existente, aceea de la Dragoslavele (jud Arges), nu este altceva decat resedinta de vara - inca de acum 80 de ani - a Patriarhului Romaniei. Aceasta nu este frecventata de inchinatori si are portile inchise pentru credinciosi. Notiunea de stavropighie aminteste de fapt de manastirile "inchinate", administrate exclusiv de egumeni greci pana la secularizarea din 1863, ale caror venituri mergeau exclusiv dincolo de hotarele tarii. Aceste stavropighii au produs conflicte majore, adesea violente, intre calugarii greci si cei romani. Conflicte de aceeasi natura ar putea aparea, consecinta a adaosului la articolului 26, intre calugarii dintr-o eparhie si staretul unei manastiri de acolo transformate in stavropighie patriarhala.