Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

LOCURI IN INIMA

Au trecut deja aproape 12 de ani de cand Muzeul K.H. Zambaccian, situat pe strada cu acelasi nume din Bucuresti, expune, dupa reamenajari, bogata colectie de arta a negustorului armean Krikor Zambaccian. Inainte ca acesta sa-i doneze statului roman intreaga colectie impreuna cu casa, in 1946, arhitectul C.D. Galin proiectase deja edificiul in vederea realizarii unui spatiu expozitional care sa puna in valoare tablourile, sculpturile si piesele de mobilier pe care colectionarul le adunase.

Revizitandu-l recent intr-o zi de iarna, chiar si fara sa apelez la serviciile unui ghid, am redescoperit farmecul modernitatii europene de secol XX. Casa reamenajata a negustorului care a cunoscut intensa viata artistica in Franta inceputului de secol nu este un spatiu in care se ingramadesc obiecte de muzeu valoroase. Este o casa cu personalitate distinsa si discreta, ce pune in lumina si lasa sa respire operele semnate de pictori si sculptori care de care mai importanti in istoria artei, lasandu-se la randul ei luminata de ele. Punandu-se in valoare reciproc, locul si obiectele de arta pe care le gazduieste ne pun in contact cu bine cunoscute imagini reprezentative pentru modernismul european si romanesc, pe care le stim din albume de arta, manuale sau diverse pliante.

In epoca reproducerii mecanice, ca sa folosesc sintagma lui Walter Benjamin, muzeul ramane principalul spatiu care face posibil contactul direct cu opera propriu-zisa, nu cu o reproducere a ei. Si sa ai in fata ochilor, intr-un spatiu din Bucuresti, tablouri pictate de Renoir, Matisse, Cezanne, Utrillo, Pissarro, Bonnard, Derain si chiar Sisley, peisaje, naturi moarte, portrete si nuduri, nu e deloc putin lucru. Lor li se adauga tablouri splendide si celebre (cum sunt "Iarna la Barbizon" de I. Andreescu, "Place Dauphine" sau "Pont Neuf" ale lui Th. Pallady, de exemplu) ale pictorilor romani cei mai valorosi: Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Andreescu, Baba, Ciucurencu Petrascu sau Steriadi.

Totusi, ca in mai multe muzee din Bucuresti pe care le-am revizitat in ultimele luni, am fost singurul vizitator pret de o ora. Sa fi fost din cauza orei? (I.D.)