Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Ma intreb cand vom reusi sa iesim din zodia demagogiei electorale, care pare fara sfarsit. Si cand vom reusi sa punem interesele personale in acord cu interesele nationale. Acela va fi momentul intrarii in normalitate, pentru ca nimeni nu ne cere sa fim sfinti. Ci doar oameni. E firesc sa avem interese personale. Cu o conditie, minimala. Sa nu facem abstractie de ceilalti, de interesele lor, de viata lor. Sa nu ne batem joc unii de altii si de tara, doar pentru interese personale. Mai ales persoanele publice. Incepand cu presedintele tarii.

Motivul principal de ingrijorare il constituie uluitoarea lipsa de responsabilitate a sefului statului roman. Cheia intelegerii este comunicarea adecvata. Poate ca noi, publicistii contestatari ai presedintelui Basescu, nu am reusit totdeauna sau mai deloc sa comunicam adecvat motivul contestatiei. Am lasat, poate, adesea, impresia ca am avea ceva personal cu Traian Basescu si/sau ca am urmari interese personale, ori ca am servi interesele altora, prin atacurile impotriva sefului statului.

Daca am dat impresia ca sunt simple atacuri cu motivatie limitata (egoista, partizana, de grup de interese etc.) e greseala noastra. In realitate, este vorba nu de atacuri, ci de critici. Justificate. Si motivate. Evident ca sunt si interese personale ale unor indivizi anti-Basescu. Daca ar fi vorba doar despre asa ceva, problema s-ar rezolva prin ignorarea celor care il combat pe presedintele tarii numai din meschine interese personale.

Din pacate, insa, nu este asa. Ar fi simplu si frumos pentru tara. Ar insemna ca avem un presedinte iesit din comun de bun, pe care il contesta doar hotii si ticalosii, asa cum sustine el. Ar fi simplu si daca presa ar fi de vina pentru falsa perceptie aplicata unui presedinte genial, prezentat ca papusar. Presedintele a acuzat de curand presa ca "nu intra in profunzimea afirmatiilor" sale. E de ras? Sau e de plans? In tara nevrotica a lui Bacovia, "o tara trista, plina de umor", nimic nu e luat in serios, totul pluteste in confuzie, faptele grave cu potential antinational sunt fie ignorate, fie repede uitate. Presedintele Basescu are dreptate. Dar nu asa cum crede el. Si nu in ceea ce-l priveste. Ci in privinta faptului ca mai niciodata "nu se intra in profunzimea" afirmatiilor sau a faptelor. Totul se trateaza superficial.

Chiar daca acest fapt poate insemna retardarea unui popor. Sau poate costa viata ori sanatatea unui om. Si a familiei sale. Superficialitatea, oportunismul, iresponsabilitatea sunt motivele pentru care il contest pe presedintele Basescu. Si, mai ales, fariseismul. El ii trateaza pe oameni ca masa electorala. Si ii amageste ca vrea dreptate, cand in realitate e selectiv. Isi protejeaza clientela, se protejeaza pe sine de rigorile Justitiei si arunca acuze cu noroi in adversari. Materie prima pentru dosare penale. Dupa care zice, nu-i nimic, daca justitia va constata ca omul e nevinovat, va fi reabilitat. Oare? Dar daca intre timp moare? Sau se imbolnaveste grav? Sau cei apropiati sufera de stigmatizare? Si daca in timp ce mania populara este dirijata spre tinte false, coruptii isi rotunjesc averile sub inalta protectie? Si daca prin false acuzatii aduse unora, ei scapa de invinuiri pentru fapte reale si astfel se ruineaza anti-coruptia? Dar daca din cauza unor acuzatii iresponsabile la adresa adversarilor, majoritatea alegatorilor sunt determinati sa aleaga impostura? Imens majoritara. Apoi, totalitara.