Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Cu alte cuvinte, cel mai respectat, si poate cel mai temut rrom din comunitatea imigrantilor rromi care tranziteaza printre taberele care apar si dispar in interval de cateva saptamani. Aurel si George: un cuplu irezistibil, noteaza autorul reportajului din ziarul La Stampa. Este suficient sa-i privesti si intelegi totul. El, Aurel, inalt, elegant, aproape distins in gesturi si in tinuta. Era o vreme cand se plimba in costum negru, sau bleu, printre baracile asezarii uriase din strada Arrivore de la periferia torineza. Respectat si onorat. Astazi traieste in splendida sa izolare de unde controleaza tot ceea ce fac "compatriotii" sai, adica rromii care sosesc din Bacau. Sase inele pe degete: cel mai mare are un rubin de marimea unui timbru. Cel mai mic nu are piatra pretioasa, ci o moneda din aur mare cat o moneda de 50 de centi. Iata-l pe boss. "Ei, nu, eu nu controlez nimic; eu sunt unul de-al lor", incearca el sa se apere. Dar este mai autoritar decat ceilalti, mai respectat si mai temut, iar George este umbra sa. "Noi traim din vangela, da. De asta se ocupa femeile, o ora sau doua pe zi", puncteaza Aurel. "Vangela" inseamna pomana din cersit, care insa nu le-ar permite, in mod cert, sa aiba la dispozitie un asemenea parc de automobile marcile Mercedes si BMW.

Dar cine il cunoaste spune ca toti ii datoreaza ceva, proportional cu castigurile pe care reuseste sa le obtina. Cine il cunoaste jura ca Aurel intervine daca si atunci cand cineva nu-i respecta pe ceilalti, familia, prietenii, micul clan pe care si l-a creat in acest regat al sau, de-a lungul malurilor paraului Stura, in esenta cand cineva nu respecta "guvernarea" sa oculta asupra poporului rrom. Iar daca banii ii sosesc astfel, respectul si l-a cucerit pe teren; strabatand cu pas lent, in plina vara, in praf, asezarile abuzive, in tinuta impecabila: mocasini albi, pantaloni albastri si camasa scrobita alba ca spuma laptelui. Iar in spatele sau George, cel cu bratele semnate de mii de taieturi. Ei sunt mintea si bratul. Este interzis sa-i vorbesti lui Aurel despre furturi: "Noi nu ne ocupam de asa ceva". Este interzis sa-i vorbesti despre violente si santaje: "Suntem oameni cumsecade". Bun, si atunci, de unde atatia bani? "Cumparam si vindem automobile, le reparam. Totul este cat se poate de curat. Totul". Dar exista totusi unii care jura ca el il cunoaste bine pe rromul cu 800 de automobile, Florean Micu Ursu. Sau, mai bine zis, il cunoaste pe cel care se ascunde in spatele acelei identitati, in spatele acelei fantome pe care nimeni nu a reusit vreodata sa o vada.

Asa sa fie? Aurel isi netezeste mustatile, ofteaza: "Da, ceilalti rromi ma respecta. Da, sunt un punct de referinta, dar numai fiindca ma aflu in Italia de prea multi ani", si continua parca vrand sa ridice o baricada: "Eu am trecere si am un cuvant de spus in randul rromilor din Bacau: cu cei care vin din Timisoara eu nu am nici o legatura....". Interesant este totusi ca in urma cu doua zile, agentii de circulatie au oprit un jeep de culoare inchisa care se indrepta rapid spre tabara lui Aurel. Insa politistii au confiscat autoturismul, pentru ca avea actele in neregula. Provenea din Germania, de la Berlin, unde fusese inchiriat si niciodata restituit. Jeep-ul era condus de un rrom care a pretins ca nu stia nimic despre nimeni. (D.M.)