Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Gunoierii REBU au fost readusi la matura de primarul general Adriean Videanu pe strazile din Sectorul 1 al Capitalei, insa nimeni nu se stie cine ii va plati.

Mai precis, care dintre primarii va achita firmei de salubrizare factura lunara de un milion de dolari, pentru ca edilul Andrei Chiliman e croit sa nu mai dea nici un leu acestei societati. De altfel, el a si incheiat un contract de prestari servicii cu firma Romprest, ignorand ca nu are licenta. Actionar la REBU, Consiliul General va gasi, cu siguranta, o modalitate de a-i achita sursa lunara de venit. Cum nici unul dintre cei doi primari - aliati politic pana de curand - nu vrea sa cedeze in acest conflict, curatenia stradala din Sectorul 1 ar putea fi dublu finantata. Adica REBU si-ar primi lunar milionul de dolari de la Primaria Capitalei, iar firma Romprest - de la cea a Sectorului 1.

REBU ia 10 milioane de euro pe an doar din strazi

Din razboiul gunoaielor au razbatut, catre public, date despre sumele enorme pe care le primesc REBU si celelalte trei firme de salubrizare din Bucuresti. Suparat pe Videanu, Chiliman a fost primul care a dezvaluit cat platea pentru maturatul chistoacelor: "Plateam lunar o factura de un milion de dolari, astfel ca REBU a primit in ultimul an 10 milioane de euro".

Mircea Raicu, directorul REBU, a recunoscut ca societatea "ia de la Primaria Sectorului 1 circa 300 de miliarde de lei vechi anual - aproximativ 30 de miliarde de lei vechi lunar", insa sustine ca tarifele percepute sunt "unele dintre cele mai mici". In plus, "platim impozite la stat de 460 de miliarde de lei vechi anual, si am facut investitii de 30 de milioane de euro, in ultimii doi ani", a mai precizat el.

Octavian Mirea, directorul ADP - Sector 5, s-a declarat stupefiat de sumele primite de REBU. "Noi cheltuim la ADP, intr-un an, circa trei milioane de euro, atat pentru curatenia stradala din Sectorul 5, cat si pentru deszapezire. Practic, costurile noastre, din bani publici, sunt pe sfertul celor incasate de REBU, la Sectorul 1. Iar cantitatea de gunoi pe care noi o colectam este dubla, pentru ca multi cetateni nu au contract, si arunca gunoiul pe strada", ne-a declarat Mirea.

Bucurestenii dau bani garla pe gunoi

Teoretic, locuitorii Capitalei nu scot un ban din buzunar pentru curatenia strazilor, si nici pentru deszapezire, in sensul ca municipalitatea nu le percepe o taxa speciala pentru aceste servicii. De altfel, CGMB detine 51% din actiunile REBU, astfel ca bucurestenii sunt - tot teoretic -, proprietari ai acestei societati. Cum, insa, maturatul si deszapezirea sunt finantate de primariile de sector, prin bugetul local, bucurestenii contribuie indirect la plata acestor servicii.

Pentru colectarea deseurilor menajere, cetatenii au contract direct cu firme de salubrizare licentiate de CGMB, in functie de sectorul in care locuiesc, astfel: cu Urban - cei din Sectorul 6, cu Rosal - cei din Sectorul 3, cu Supercom - cei din Sectorul 2, iar cu REBU - cei din sectoarele 1, 4 si 5. In aceste conditii, chiar fara contract pentru maturatul strazilor din sectoarele 5 si 1, REBU castiga destul din ridicarea gunoiului menajer de la asociatiile de proprietari si cetateni de la curte. Tariful lunar pentru gunoi a fost dublat de CGMB anul trecut, la propunerea lui Adriean Videanu, ajungand la 70.000 de lei vechi de persoana, mai scump decat cel al apei.

Cu contract doar la Sectorul 4

Fara contract cu Primaria Sectorului 1, REBU a ramas doar cu cel incheiat la Sectorul 4. Insa nici aici nu detine suprematia peste toate strazile, intrucat imparte aceasta activitate cu ADPP4 - societate comerciala provenita din ADP-ul primariei de sector si avand licenta pentru serviciul de salubritate. In Sectorul 5, maturatul strazilor a fost pierdut de REBU inca de acum sase ani, cand primarul Marian Vanghelie a renuntat pe veci la contract.

De fapt, REBU a pierdut sistematic teren in Bucuresti, fiind stapana peste gunoaiele din toata Capitala doar doi ani dupa infiintare. Dupa ce si-a dovedit incapacitatea de a face fata unui oras atat de mare, dar si incoltita de interese economice si politice, societatea a fost nevoita sa cedeze trei felii din tortul afacerii. La licitatia organizata de autoritatile municipale pe 13 septembrie 1999, REBU - care nu a participat la licitatie, considerata a fi stapana de drept - a pierdut sectoarele 2, 3 si 6, atat la capitolul colectare gunoi de la populatie, cat si la curatenia stradala.