Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

ZIUA a intrat in posesia unor documente incendiare care demonstreaza cum institutiile cheie ale statului au fost folosite, si probabil ca mai sunt, de un grup restrans de persoane sub paravanul luptei cu coruptia si criminalitatea. Puterea politica din perioada 1998 - 2000 a pus in mare secret bazele unei Unitati Nationale Interforte, care a dat nastere autotintitulatului Grup Operativ Central (GOC). Grupul a fost finantat in vederea asigurarii logistice chiar de catre Ministerul Finantelor. In acest grup au fost inregimentate anumite persoane din principalele servicii secrete, Interne, precum si procurori cu vechime care se regasesc si azi in functii cheie, indiferent de ce regimuri politice s-au schimbat. GOC a fost abilitat ca, pentru a "preveni comportamentul deviant prin monitorizarea actiunii" al unor inalti functionari si magistrati, sa efectueze actiuni de filaj si interceptare audio-video. Sa-si creeze "legende" si sa faca "jocuri si combinatii operative". Numerosi oameni de afaceri si inalti functionari au devenit tinte ale acestor metode securiste de "prevenire". Sistemul de politie politica s-a perpetuat de la un regim la altul. Singura diferenta este ca, de ceva vreme, interceptarile audio-video obtinute fara mandat nu mai pot fi folosite ca proba in Justitie. In schimb, acestea constituie, la fel ca si inainte, o teribila arma de santaj in mana celor care controleaza aceste informatii.

Arsenale impresionante

A devenit o obisnuinta in perioada de tranzitie, odata cu apropierea de Europa civilizata, ca fiecare regim sa-si creeze structuri anticoruptie care mai de care mai pompoase, pentru a convinge lumea ca se doreste cu adevarat starpirea coruptiei si criminalitatii organizate. La ora actuala, Romania are cel mai impresionant arsenal de structuri anticoruptie din Europa. Rezultate lui sunt, din pacate, jalnice. Motivul: lupta cu acest flagel a fost si este simulata si aservita celor aflati vremelnic la putere. In traducere, asta inseamna ca parchetele si serviciile secrete sunt departe de a fi independente si in folosul cetateanului. Dimpotriva, aceste structuri sunt subordonate pe cai aproape invizibile Presedintiei si unor grupuri politice, care aleg si desemneaza persoanele care conduc respectivele structuri. Daca pana in ajunul acceptarii Romaniei in familia UE, structurile de mai sus lucrau "la liber", ascultand si filand personalitati publice fara mandat, dupa care se faceau dosare penale in functie de ce se ordona "de sus", de circa un an de zile metodele au devenit mai subtile. In sensul ca, stiindu-se ca nu se mai pot folosi in procese inregistrari obtinute fara mandat, se continua monitorizarile pe fel de fel de mandate date pe numele unor persoane din apropierea personalitatilor vizate (rude, colegi de serviciu etc), pana ce "tinta" cade in cursa si i se poate deschide un dosar penal.

Aspectul cel mai grav in toate aceste activitati este ca nici un procuror sau agent secret nu a raspuns vreodata in fata legii pentru nenumaratele incalcari ale drepturilor omului, traduse prin interceptari si filaje ilegale, urmate de santaje cu informatiile culese. n

"Vulpea", pionul central

Fara doar si poate unul dintre cei mai importanti pioni din cadrul Grupului Operativ Central a fost chestorul Virgil Ardelean, caruia i s-au incredintat cele mai grele misiuni si dotari logistice.

Virgil Ardelean a reusit performanta de a ramane in picioare din 1998 si pana dupa caderea ministrului Monica Macovei, ultima creatoare a unui grup operativ. Secretele care i-au cazut in mana au fost poate moneda de schimb pentru chestorul Virgil Ardelean pentru a fi mentinut in functia de sef al serviciului secret al Internelor. Iar "Vulpea", pe langa calitatile sale profesionale, a avut si un mare defect, i-au placut enorm jocurile si combinatiile informative, astfel incat s-a pretat la multe actiuni controversate si a creat o imagine supraevaluata serviciului de informatii al Internelor pe care l-a condus. Pe de alta parte, in momentul de fata nu se stie nimic despre soarta acestui grup, daca acesta mai exista sau a fost desfiintat. In cazul in care aceasta structura a fost cu adevarat desfiintata, ar fi interesant de vazut ce s-a intamplat cu arhiva si baza de date a Grupului Operativ Central.

Protocolul din 1998

Revenind la documentele intrate in posesia redactiei ZIUA, acestea demonstreaza cum s-a dat mana libera serviciilor secrete si anumitor varfuri din parchete sa faca interceptari la liber.

Astfel, in perioada 4-17 decembrie 1998, intre Ministerul Justitiei - condus de Valeriu Stoica, Ministerul Public - procuror general Mircea Criste) Ministerul de Interne - ministru Gavril Dejeu, Serviciul Roman de Informatii - director Costin Georgescu, Serviciul de Informatii Externe - director Catalin Harnagea si Ministerul Finantelor, s-a semnat un Protocol privind cooperarea in domeniul combaterii criminalitatii organizate si coruptiei. Protocolul prevedea constituirea unei "Unitati Nationale Interforte", pentru care "se va constitui si va functiona in mod permanent, la nivel national, Grupul Operativ Central de combatere a criminalitatii organizate si Coruptiei". In GOC, condus de seful Sectiei anticoruptie, urmarire penala si criminalistica din Parchetul General, au fost cooptate urmatoarele structuri: SIPA (serviciul secret al Ministerului Justitiei), Directia Generala de Investigatii a Criminalitatii a MI - UM 0962, condusa de generalul Virgil Ardelean, zis "Vulpea", SRI, SIE, reprezentanti ai Ministerului Finantelor si Internelor. Atributiile principale ale GOC erau de culegere a informatiilor din diverse medii politico-financiare ori cu potential infractional ridicat si exploatarea lor la nivelul Parchetului General. Intreaga activitate a GOC a fost pusa sub spectrul prevederilor legale privind apararea secretului de stat si protectia surselor secrete de informatii. Toate bune si frumoase pana aici.

Metodele Securitatii

La planul de masuri al GOC, aprobat in perioada ianuarie - februarie 2000 de ministrii Justitiei, Internelor, precum si de Procurorul General al Romaniei, au aparut grave devieri de la nobilele obiective trasate in protocolul din 1998. Astfel, obiectivele GOC au fost definite in felul urmator: "1) combaterea actelor de coruptie si a altor ilegalitati comise in exercitarea atributiunilor de serviciu; 2) prevenirea comportamentului deviant prin monitorizarea actiunii; 3) ridicarea standartelor de integritate.

Persoanele vizate de GOC au fost urmatoarele: "Procurori, judecatori, grefieri ori alti functionari din domeniul Justitiei; cadre de politie, jandarmi, pompieri si celelalte structuri ale Ministerului de Interne; functionari care exercita autoritatea de stat din domeniile controlului financiar si de gestiune, administratiei publice, Garzii Financiare si controlului vamal, Curtii de Conturi etc".

Ca urmare, agenti specializati ai serviciilor secrete (SIPA, UM 0962, SRI si SIE) si anumiti procurori au fost mobilizati sa monitorizeze diferite locuri si medii de actiune, cum ar fi afacerile, vamile, privatizarile, parchetele, instantele, autoritatile centrale si locale si alte zone "in care se consuma acte de coruptie". Dar nu prin metode legale. Ci prin modalitati abuzive, care nu aveau nimic de a face cu anchetele penale. Adica prin filaje si interceptari abuzive, mascate sub stindardul "preventiei". Planul de Masuri prevedea in acest sens (vezi facsimil): "Pentru asigurarea dovedirii faptelor si a inregistrarii probelor vor fi utilizate, cu autorizarea procurorului mijloace tehnice de filare si interceptare a comunicatiilor, din dotarea UM 0962 sau atrase de la SRI si SIE, se vor realiza legende, jocuri si combinatii operative, efectuarea de acte premergatoare si luarea de masuri procedurale". Facem precizarea ca "legendele", "jocurile si combinatiile operative" nu au ce cauta in situatii de preventie, ori intr-o ancheta penala, in care nu este permisa provocarea si determinarea la savarsirea unei infractiuni in scopul strangerii de probe. Mai cu seama cand aceste procedee vizeaza magistrati, in special judecatori. Prevenirea infractiunilor se face prin campanii de informare, prin transparenta si masuri educative.

Fiecare cu GOC-ul lui

GOC a activat pana in august 2001, cand locul sau a fost luat de o alta structura interministeriala gandita de premierul Adrian Nastase - Consiliul National pentru Prevenirea Criminalitatii, infiintata prin hotarare de guvern. Structura care a fost la fel de ineficienta ca si cea predecesoare.

In martie 2005, echipa Tariceanu - Macovei a simtit nevoia sa infiinteze un grup propriu, asemanator, pe care l-a intitulat Consiliul pentru coordonarea implementarii Strategiei Nationale Anticoruptie pe perioada 2005 - 2007, grup desavarsit prin HG 233/2005, ceva mai aproape de cerintele UE ca metode de actiune, dar care nu a reusit sa convinga Comisia Europeana, la ultimul raport din luna iunie 2007, ca lupta anticoruptie si impotriva crimei organizate din Romania este multumitoare. n

Capii "rautatilor"

Activitatea GOC a permis unor magistrati si politisti sa stea ani in sir in inalte functii de comanda, nejustificate de rezultatele profesionale dobandite, gratie marilor secrete acumulate. Responsabilii de activitatea GOC, in domeniul gestionarii informatiilor, centralizarii lor de la servicii, si analizei finale, au fost desemnati procurorul general adjunct Mircea Zarie (actual adjunct al sefului DNA); generalul Virgil Ardelean (care a reusit sa se mentina la carma UM 0962 - DGIPI din 1998 si pana in 2007 gratie celebrelor valize cu documente si tehnica de interceptare a comunicatiilor telefonice in sistemul GSM); fostul secretar de stat al MI Liviu Popescu (actual sef al directiei de resurse umane din Parchetul General); generalul Anghel Andreescu, actual secretar de stat la MIRA; generalul Nicolae Berechet, actual sef al logisticii MIRA; si alti generali, care in prezent sunt pensionati. Cel putin in cazul chestorului Ardelean, au devenit obisnuite in presa relatarile despre vizitele acestuia pe la diferite palate, la vremea schimbarilor de regim, in scopul predarii unor valize cu documente. Virgil Ardelean a devenit astfel cel mai longeviv sef al serviciului secret al Internelor, dar si cel mai informat despre afacerile necurate ale unora.

Vulpea a filat

Acest Plan de Masuri aberant este dovada vie a faptului ca SIPA si UM 0962 (condus pana recent de chestorul Virgil Ardelean, zis "Vulpea") a filat si interceptat magistrati. Precum si a faptului ca SRI a actionat si in afara atributiilor legale privind siguranta nationala, si ca SIE detine tehnica de interceptare. A vazut cineva vreun rezultat al acestor "masuri de preventie", a aflat opinia publica vreodata, de exemplu, continutul arhivei mult-hulitei SIPA, desfiintata la 30 iunie 2006? Singurele "rezultate" in domeniu au fost trambitatele "teste de integritate" mediatizate de "Vulpea" cu ani in urma, in care se provocau niste prapaditi de agenti de politie sa primeasca cateva sute de dolari spaga, dupa care erau filmati si dati la presa ca mari realizari profesionale pe linia anticoruptie. Aceste "teste de integritate" au constituit un esec general in toate tarile in care s-au aplicat si n-au constituit altceva decat mijloace de eliminare a adversarilor. Putem spune ca nici un caz de amploare nu a fost deferit Justitiei, ani in sir dupa activarea GOC, fapt ce demonstreaza ca imensele resurse umane si materiale alocate au fost folosite in cu totul alte scopuri. Dimpotriva, putem afirma - de exemplu - ca licitatiile pe privatizari si achizitii publice au fost trucate in continuare si, indiferent daca servicile secrete i-au informat din timp pe ministrii de resort despre anumite intentii infractionale, procedurile s-au derulat nestingherite. Marile grupuri infractionale monitorizate, precum si cel al "Camatarilor" au continuat sa activeze fara sa fie deranjate. Iar dupa anihilarea "Camatarilor" nici un politist sau procuror corupt, care i-a favorizat prin inactiune, nu a fost deferit Justitiei. n

Emil Constantinescu, presedinte 1996-2000

"Nu cunosc detalii"

Fostul presedinte al Romaniei, din perioada 1996 - 2000, Emil Constantinescu, ne-a declarat ca nu stie nimic despre existenta acestui grup. "Nu cunosc detalii si nu am vazut protocolul de care vorbiti", ne-a spus acesta. Emil Constantinescu a tinut insa sa ne precizeze ca sub mandatul sau a fost creat celebrul CNAICCO infiintat in 1997 - un organism de coordonare a luptei impotriva crimei organizate si coruptiei, in conditiile unei lipse a legilor adecvate si a unui mecanism care sa coordoneze institutiile statului pentru atingerea acestui deziderat. Constantinescu a enumerat o suita de reusite a acestei lupte: distrugerea mafiei bancare, a mafiei petrolului, a mafiei ingrasamintelor chimice si altele, dand o serie de exemple de cazuri finalizate cu condamnari in Justitie. Fostul sef al statului a subliniat "marea minciuna ale acelor structuri de securitate din presa", care au acreditat ideea ca nu s-a facut nimic in perioada 1997 - 2000. "Dimpotriva", a sustinut Emil Constantinescu, "a fost singura perioada de lupta contra coruptiei si crimei organizate si au fost recuperate, datorita masurilor luate in aceasta perioada, peste 1,2 miliarde de dolari, bani care au fost redati bugetului de stat". (R.S.)

Mircea Zarie, ex-adjunct al procurorului general

"Informatiile au fost valorificate"

"Informatiile au fost valorificate atunci in 2000. Ce sa mai spun eu in 2007? Erau informatii folosite in dosarele instrumentate pana atunci, dupa aceea informatiile s-au folosit in dosarele in curs pana m-au schimbat pe mine, in 14 februarie 2001.

Informatiile sunt intotdeauna folosite, sunt transformate in dosare penale, sunt verificate. De pilda, in dosarul acela cu avocata Lidia Peter, informatiile au venit de la Grupul Operativ Central. Erau informatii tinute la secret pentru ca asa e faza urmaririi penale, pe urma s-au valorificat prin rechizitorii. Nu pot sa-mi amintesc acum ce rechizitorii am facut atunci, dar tot timpul s-au solutionat dosare. Si de coruptie si de alta natura. Se culegeau informatii, se verificau si se valorificau. Au fost solutionate multe dosare, dar nu pot sa-mi amintesc acum dupa sapte ani. In raport cu fiecare eveniment, in raport cu fiecare informatie e faza aia de "solidificare", apoi faza de acte premergatoare, transformarea in penal, verificarea, daca sunt probe facem rechizitoriu, daca sunt probe de nevinovatie scoatem de sub urmarire penala. Sunt felii care la fiecare s-au solutionat treptat (...). Intamplator mi-a venit in minte dosarul cu Lidia Peter, dar sunt si alte dosare care treptat s-au format in perioada respectiva. De pilda, erau multe dosare vizavi de Bancorex, un fenomen de frauda masiva in perioada aceea. Multe chestii s-au solutionat legat de informatiile "gospodarite" de Grupul Operativ Central. O gramada de dosare s-au solutionat sau au ramas in curs de solutionare. Imi amintesc ca a fost un grup de lucru si au fost instrumentate chiar dosare frumoase atunci". (O.R.)

Nicolae Berechet, responsabil de activitatea Grupului

"Functioneaza in continuare"

"Mecanisme exista, de functionat functioneaza in continuare. Din memorie nu stiu sa va spun ce dosare au fost instrumentate atunci, trebuie sa cer o sinteza, o nota de prezentare, nu-mi amintesc acum. Pur si simplu Grupul Operativ Central nu are o destinatie de functionare la vedere, dar solicitarile care se fac pe marginea functionarii lui sunt protocolare si se raspunde. Solicitarile vin de la oricine e interesat si are dreptul sa ceara". (Oana ROATARU)

Valeriu Stoica, ministru al Justitiei

"La initiativa UE"

"Grupul Operativ Central a fost infiintat la initiativa Comisiei Uniunii Europene pentru ca la vremea aceea nu exista o cooperare intre diferitele compartimente in lupta anticoruptie.

Pe vremea aceea nu exista DNA sau PNA cum a fost dupa aceea si atunci s-a incercat gasirea unei formule de colaborare interministeriala, dar din punctul meu de vedere nu a avut cum sa functioneze aceasta formula pentru ca nu exista un cadru legal care sa stabileasca obligatii precise. Abia dupa ce s-a infiintat DNA lucrurile acestea s-au cristalazat, pentru ca atunci s-a stabilit ca lucratorii de politie pot sa fie detasati la Parchete si sa lucreze sub directa indrumare a procurorilor. S-au stabilit niste obligatii de colaborare mai stricte prin acest protocol. Rolul nostru a fost atunci sa-i determinam pe cei de la Interne sa accepte ca trebuie sa lucreze Politia intr-o cooperare mai stransa cu procurorii. Era vorba de o obligatie de colaborare intre diferitele structuri ale ministerelor." (O.R.)

Costin Georgescu, fost director SRI

"Efectiv nu-mi aduc aminte"

"Efectiv nu-mi mai aduc aminte, atatea planuri si acorduri se fac de obicei ca nu-mi mai amintesc cum au decurs lucrurile atunci. Nu stiu ce sa va spun, nu stiu daca mai functioneaza, va dati seama, au trecut sapte ani de atunci. Daca au fost rezultate la nivelul GOP acestea se regasesc in documentele SRI", ne-a spus Costin Georgescu. De asemenea, fostul sef al SRI a precizat ca in baza Consiliului de Lupta impotriva Coruptiei si Crimei Organizate (CNAICO) infiintat in 1997, pe vremea fostului presedinte Emil Constantinescu, s-au facut o serie de intelegeri intre diverse ministere si institutii pentru combaterea coruptiei, fiind posibil ca atunci sa fi fost creat Grupul Operativ Central. "A fost perioada CNAICO, infiintat in 1997 si e posibil ca in baza lui sa se fi facut si acest lucru. In baza CNAICO s-au stabilit o serie de intelegeri intre diverse ministere. Nu stiu, chiar nu-mi mai amintesc si nu vreau sa va ofer informatii gresite", a conchis Georgescu. (O.R.)