Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Ieri s-a incheiat prima editie a Festivalului national de folclor "Muzici si traditii in Cismigiu", care a adus la Bucuresti aproape 30 de fanfare, tarafuri si ansambluri, inclusiv ale minoritatilor, peste 40 de mesteri populari si specialitati gastronomice traditionale. Manifestarea, premergatoare anului 2008, "Anul Interculturalitatii", le-a propus bucurestenilor o (re)descoperire a traditiilor si obiceiurilor culturale din satul romanesc. Festivalul, care durat trei zile, a fost organizat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Centrul de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare si Directia de Cultura, cu sprijinul ArCuB si al Centrului Cultural Mogosoaia.

Prima editie a Festivalului national de folclor "Muzici si traditii in Cismigiu" s-a deschis vineri cu o parada a portului popular din toate zonele tarii. Aproape 400 de oameni imbracati in costume populare au strabatut Bucurestiul pe traseul Piata Amzei - str. Christian Tell - Calea Victoriei - Aleea Kretulescu - Piata Walter Maracineanu - Parcul Cismigiu. Pana ieri, in duminica Sanzienelor, Cismigiul s-a transformat intr-o "tabara" a mesterilor populari si a muzicii traditionale. Pe scena amenajata pe malul lacului au venit grupuri precum dubasii din Feregi, ceterasii din Ceaus-Mures (experti ai tuturor muzicilor de pe Tarnave: romanesti, unguresti, tiganesti si sasesti), grupul Iza din Maramures si banda fratilor Pasca din Carei, fratii Lucan (care au cantat alaturi de Goran Bregovici in Italia, iar apoi au participat la concertul "Odiseea Pacii" al lui Emir Kusturica) sau heghedusii din Bihor, care au venit cu "higheghea" - o vioara neobisnuita, ce foloseste ca rezonator o palnie metalica.

Icoane din Brad, Cugir sau Alexandria, pictate pe sticla, tesaturi si Broderii din Salva si Botiza, ceramica de Kuty si Horezu, instrumente muzicale, turta dulce si fasole la ceaun, toate au putut fi admirate, "degustate" si cumparate de-a lungul celor trei zile cat mesterii populari au poposit in Gradina Cismigiului. Doritorii primeau pe loc, pe langa informatiile cerute, si cate o scurta lectie culturala. O lingurita cioplita in lemn despre care mesterul spune ca reia unul dintre motivele din "Coloana Infinitului" a lui Brancusi sau o alta pe care este cioplit "pomul vietii", o icoana reprezentandu-l pe Sfantul Gheorghe, la care primesti gratis povestea Sfantului istorisita in stil propriu, fluiere si alte instrumente de suflat, unde artistul polpular iti ofera pe langa un mic concert ad-hoc si un "curs" de cantat... Iar pe Aleea Mestesugarilor, printre casutele de turta dulce, podoabele din ceramica pictata sau impletituri traditionale, a fost deschisa o mica "scoala" de vara, unde mesterul Constantin Dumitru din comuna Ciolpani ii invata pe copii e sa modeleze oale si figurine din lut.

Pana seara tarziu, pe aleile Cismigiului au ramas intinse vasele din ceramica, de pomi au atarnat costumele populare, si terasa lui Soni, unde se promitea mancare traditionala, a ramas deschisa. Iar daca de la restaurantul de pe lac n-ar fi rasunat o muzica greu incadrabila in stilul traditional si care pe alocuri acoperea ansamblurile de pe scena festivalului, atmosfera ar fi fost aproape idilica...