Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

O carte pe zi

Cred ca sunt multi, chiar si printre scriitori, cei care nu stiu mai nimic despre ce se intampla cultural in nordul Bucovinei. Despre Bucovina de Nord, ca si despre Basarabia, nu se invata la scoala lucruri clare, istoria nu ne ajuta nici ea prea mult, iar subiectul e de multe ori la cheremul nationalistilor xenofobi si isterici. In perspectiva integrarii europene, problema provinciilor care nu apartin administrativ Romaniei devine si mai dificila, desi suntem cu totii de acord ca exista acolo comunitati importante de vorbitori si scriitori in limba romana. Statul roman nu e destul de puternic incat sa sustina cu adevarat aceste comunitati, iar institutiile culturale romanesti nu sunt nici ele suficient de bine organizate ca sa faca ceva concertat si coerent pentru ele. Pe de alta parte, de foarte multe ori, numele si actiunile care ies la suprafata din aceste spatii nu sunt cele mai fericite. De pilda, in cazul Basarabiei, multi romani au auzit mai degraba de ridicolii Leonida Lari sau Grigore Vieru decat de excelentii scriitori de la revista "Contrafort" din Chisinau. Si asta produce deseori un fel de lehamite in omul de cultura roman, coplesit el insusi de probleme de identitate si, in general, needucat in sensul generozitatii fata de cei mai putin norocosi istoric. E adevarat ca nici instrumentele de informare cu privire la aceste spatii nu abunda, publicatiile sunt greu de gasit la Bucuresti, iar istoriile literare adevarate care sa faca o cartografiere exacta a literaturilor basarabeana si bucovineana nu prea exista.

De curand, insa, a aparut o carte care incepe sa faca lumina macar intr-unul din aceste spatii literare: "Scriitori romani din nordul Bucovinei" de Stefan Hostiuc, publicata la Editura Institutului Cultural Roman. Nu stiu daca titlul apartine programului editorial mai vechi al acestei edituri, dar e cert ca mai ales asemenea carti ar trebui sa faca obiectul viitoarelor programe ale ICR si nu culegerile de cronici ale vreunui director vremelnic al pomenitei edituri, asa cum se intampla nu cu mult timp in urma.

Stefan Hostiuc face o radiografie lamuritoare a ce s-a intamplat in ultimii cincizeci de ani in Bucovina de Nord, mai ales in poezie. Pentru ca, se pare, acolo "poezia domina peisajul literar". Una dintre explicatii fiind aceea ca "in barca poeziei, scriitorul din perioada sovietica se strecura mai usor printre bancurile de nisip ale ideologiei bolsevice", iar alta: "vacuumul unei vieti literare (iar primii cincisprezece ani postbelici la Cernauti au constituit un atare vacuum) poate fi mai repede umplut cu poezie decat cu proza". In fine, inca o explicatie dureros de pragmatica: "Versurile pot fi publicate si intr-un ziar, o nuvela insa, cu atat mai mult un roman, abia daca incape - fragmentar - intr-o revista groasa (tip carte), de care Cernautiul nu a avut niciodata parte in ultima jumatate de secol". Asadar, un fel de minimalism al genului literar domina, din motive mai degraba extra-literare, spatiul nordic bucovinean.

Poezia bucovineana reface insa, la o alta scara, parcursul lirismului din Romania, in conditii mai vitrege decat cele din Basarabia, care, avand totusi statut de republica unionala, putea avea uniuni de creatie "moldovenesti", pe cand in Bucovina au fost desfiintate toate institutiile care aminteau de cultura romana. Situatia a tinut pana in 1967, cand a aparut primul ziar romanesc la Cernauti, "Zorii Bucovinei". Totusi, constiinta estetica a scriitorilor bucovineni pare sa se fi dezvoltat cumva in pofida acestor conditii vitrege, pentru ca tinerii poeti discuta despre trecerea de la traditionalism la modernitate si, mai tarziu, in anii '80, despre tehnicile postmoderne. Deja in 1969, un volum al poetului Ion Gherghita, "Marul discordiei", din care se citeaza, pare sa fie sincron, daca nu chiar in avangarda fata de ce se intampla in Republica Socialista Romania.

Cu o foarte buna sinteza la inceput, continuata apoi cu portrete de poeti bucovineni importanti, cartea lui Stefan Hostiuc ne deschide o lume foarte putin cunoscuta, interesanta mai ales in comparatie cu ce s-a intamplat in literatura romana sub comunism, dar si plina de surprize. In Bucovina de Nord s-a scris literatura adevarata, in niste conditii care nu se pot compara nici macar cu acelea din obsedantul nostru deceniu.