Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

In Coalitie exista o problema delicata: colaborarea in interiorul Consiliilor Judetene si schimbarea presedintilor in acele judete unde conduce Opozitia. Credeti ca Protocolul semnat de Coalitie va rezolva aceste probleme? Plus cea a presedintilor celor doua Camere?

Protocolul prevede coordonarea actiunii consilierilor locali si judeteni, ca sa va raspund la prima parte a intrebarii, iar la nivel parlamentar prevede aceasta coordonare - si daca ne gandim, implicit - sigur ca aceasta coordonare inseamna restabilirea unei majoritati, pentru ca acolo unde s-a venit pe o alta constructie, cu PUR si chiar cu UDMR, cred ca este poarta deschisa. Acest Protocol este o schimbare. Si cred ca este benefica.

La negocierea Protocolului, s-a pus clar chestiunea colaborarii la nivel judetean?

Noi am discutat de mai mult timp aceasta problema a necesitatii schimbarii la nivel de judete, a reconfirmarii majoritatilor in functie de noua constructie guvernamentala. As vrea sa va spun ca n-am participat la toate discutiile, fiind extrem de ocupat, ca sa va pot relata daca s-a vorbit mai mult decat scrie in Protocol si n-am elemente, dar rezulta, daca vreti parerea mea personala, ca acest lucru se poate intampla. Insa eu doresc sa se inlocuiasca (sefii consiliilor judetene si ai directiilor descentralizate - n.red.), pentru ca asta inseamna Coalitie, asta inseamna armonizare, ca sa-ti construiesti majoritatile si sa conduci cu adevarat.

As vrea sa cred ca nu e nevoie de anticipate...

Presedintele Basescu insista pe provocarea alegerilor anticipate. Credeti ca mai e necesara, dupa ce a fost semnat acest Protocol, provocarea unor anticipate?

Efectele acestui Protocol ar trebui sa insemne stabilitate, siguranta. Momentul 25 aprilie trebuie marcat si trebuie sa semnam Acordul de aderare la UE. Eu as vrea sa cred ca lucrurile s-au calmat pe scena politica si nu e nevoie de alegeri anticipate. Daca ar fi sa nu existe stabilitate, sa fim la limita cu aceasta majoritate parlamentara, atunci evident ca va trebui odata clarificata situatia, pentru ca anii urmatori si etapele viitoare sunt etape in care Guvernul trebuie sa abordeze cu foarte mult curaj reformele.

Coalitia s-a calmat, dar sunt nervoase sindicatele, mai ales pe Codul Muncii. La nivelul Guvernului se ia in calcul posibilitatea aparitiei unor mari miscari sindicale inainte de semnarea Tratatului de aderare? Mai ales ca sindicatele au fost tare cuminti sub Nastase si Iliescu.

Noi dorim sa discutam cu sindicatele, dorim sa luam in considerare si punctele dumnealor de vedere in continuare. Cred ca aici trebuie gasita o solutie optima, pentru ca e nevoie si de dezvoltare economica, este nevoie si de aspectele sociale, deci trebuie sa tinem seama si de ceea ce cer sindicatele. Insa cred ca Romania trebuie sa realizeze, si noi, guvernantii, trebuie sa trecem de la etapa de tranzitie la cea de dezvoltare. Or, asta trebuie facuta cu masuri economice, cu care am inceput, de relaxare fiscala, sa tinem seama si de patronate si de sindicate si sa imbunatatim mediul de afaceri in Romania... De aceea am vorbit de modificarea Codului Muncii.

Imbunatatirea Legii 1

Cum veti promova noile modificari la legile proprietatii la care se lucreaza in minister? Va veti asuma raspunderea in Parlament pe acest pachet de legi? Proprietarii de drept la ce orizont de asteptare sa spere?

Astazi (joi 17 februarie 2005 - n.red.), in Guvern am discutat extinderea comisiei de la Ministerul Agriculturii, la nivel interministerial, si la Legea 10. Urmeaza sa discutam si modificarile la imobilele nationalizate, in asa fel incat sa rezolvam problema retrocedarii integrale. Pe de alta parte, vrem sa avem acest pachet de legi ale proprietatii. Am mai spus-o si o spun: sa avem intai forma finala si apoi vom hotari cum le vom promova. In momentul de fata inventariem si vreau sa va spun ca avem multe categorii de disfunctionalitati in legile proprietatii. Noi le inventariem, si una dintre solutiile care se intrezareste ar fi anularea Legii 400, sa ajungem la Legea de baza, Legea 1, pe care apoi sa o imbunatatim pentru a ne atinge obiectivul de retrocedare integrala, ma refer aici la reforma funciara.

Deci se discuta si aceasta ipoteza. Dar nu va pot spune mai mult acum, pentru ca specialistii nostri lucreaza, sunt din diferite zone din tara, se intalnesc mai mult prin intermediul calculatorului si joia dupa-amiaza vin aici, in minister, sa prezinte stadiul la care au ajuns. Nu este simpla problema, avem multe categorii, sa zic asa, probleme nerezolvate de legile proprietatii pana acum. Sunt particularitati in diferite zone din tara: terenurile de sub luciu de apa, livezile de pomi... Cum abordam aceste probleme, punctual? Pentru ca au fost nationalizate prin decrete diferite. In Transilvania a fost carte funciara, in partea de Regat nu a fost. Si atunci incercam sa raspundem obiectivului final - retrocedarea integrala - prin gasirea unor articole care sa rezolve toate problemele din cazuistica pe care noi am inventariat-o.

Alianta DA a semnat un Protocol, in campania electorala, cu Forumul Civic Romanesc. De curand, a fost o intalnire intre conducatorii Forumului si domnul prim-ministru Tariceanu.

Am fost de fata.

In Romania a fost mai usor sa iei Balta Brailei decat proprietatea ta

Acolo s-a pus problema retragerii structurilor guvernamentale din procesele in care proprietarii nu se judeca cu statul ca proprietar legal?

Nu putem sa emitem astfel de ipoteze, pentru ca nu putem interveni in actul de justitie, nu ne da nimeni voie sa se retraga statul, sau nu. Sigur ca trebuie sa modificam legislatia, in sensul accelerarii proceselor in instanta, sa se lucreze cu celeritate. Daca va aduceti aminte, eu am avut o initiativa ca senator, in mandatul trecut, pentru infiintarea acelor instante specializate, care sa judece in procedura de urgenta orice proces funciar. Ce este drept aici, e ca proprietarii au fost plimbati pe drumuri ani de zile si ca intr-adevar parca s-a urmarit decapitalizarea proprietarului. A fost mai usor in Romania de obtinut concesionarea Insulei Mari a Brailei, decat retrocedarea, dobandirea proprietatii pe care o aveai de drept de la bunici.

Voi fi necrutator

Exista, in acest moment, la prefecturi hotarari definitive si executorii prin care se solicita eliberarea titlului de proprietate, iar ADS-ul, contrar oricarei legi, se opune. Ce spuneti despre acest lucru?

Eu va asigur ca, in mod categoric, comportamentul Ministerului, al Agentiei Domeniilor Statului (ADS) si al Regiei Nationale a Padurilor (RNP) se va schimba, dar acest lucru ne ia o perioada de timp pentru ca noi avem de schimbat legislatia. Sigur ca trebuie sa schimbam si oameni. Din pacate, inca in posturile cheie sunt nostalgici ai proprietatii de stat si cand vedem abuzurile, care s-au facut si care se comit, intelegem de ce acestia tin cu dintii de functiile lor si chiar formatiunile politice care i-au sustinut ii someaza sa faca acelasi lucru. Uitati-va, partidul aflat in Opozitie, PSD, una a declarat in campania electorala despre proprietati si alta declara astazi, deci ne putem astepta la orice...

Dar eu voi fi necrutator cu aceste structuri si verigi si, mai mult de atat, am cerut ca prefectii sa foloseasca legislatia existenta pentru sanctionarea primarilor sau a structurilor care obstructioneaza punerea in posesie. Si mi se pare ca nu s-au luat masuri in acest sens, iar noilor prefecti le-am cerut si le voi cere insistent acest lucru, pentru ca nu putem sa-l luam pe "nu" in brate si sa tot cerem documente. Dar, in paralel, trebuie sa modificam legile, pentru simplificarea birocratiei in sensul retrocedarilor.

Fara subventii mascate

In cadrul programului de subventionare, ati anuntat ca, prin intermediul cupoanelor, vor putea fi achizitionate ingrasaminte, seminte si pesticide. De regula, cand se anunta astfel de subventii, preturile la produsele vizate cresc. Aveti in vedere masuri care sa limiteze aceste cresteri de preturi?

Statul nu poate interveni si nici nu ne-am propus sa intervenim in mecanismele cerere/oferta. Am restrans la cele trei categorii de produse pentru ca ele sunt foarte necesare agriculturii. Sunt alte mecanisme care sa intervina in aceste procese. Daca ne referim la ingrasaminte, aici se ascunde o neperformanta clara a combi-natelor care nu s-au retehnologizat. Acestea vor trebui sa umble la costuri. Mai este putin pana la aderare si subventii mascate noi nu acceptam.

Se vor face analize pentru a se vedea daca aceste cupoane sunt folosite strict pentru agricultura?

Auditul pe care noi il facem in tara si verificarile platilor in bani, facute direct pentru infiintarea culturilor, ne ingrijoreaza. S-au evaporat banii de la primarie si pana acasa. In unele situatii, oamenii de nevoie sau de necaz, sau poate altii din alte motive, s-au dus cu banii in alta parte. Cu cuponul nu poti sa faci altceva decat sa ajunga tot in agricultura. Cu cuponul obligatoriu cumperi ingrasaminte sau seminte si pesticide. Treptat, ne vom gandi si alte forme de sprijin si ele trebuie sa fie compatibile cu cele care vin din 2007, din UE.

Seceta de investitii in agricultura

Bugetul Ministerului Agriculturii va fi diminuat la rectificare. De unde vor fi luati acesti bani?

S-a facut o analiza asupra principalelor capitole bugetare si, pentru a tine seama si de restrictiile FMI, am gasit solutii pentru rezolvarea acestor probleme. De la fiecare capitol se va lua cate putin. La "Agricultura" diminuarea va fi de aproximativ 1500 de miliarde de lei. Se gaseasc bani la cheltuieli. Am dat exemplu unele unitati care sunt in subordinea ministerului si unde s-au irosit bani. Va promit ca n-o sa mai vedeti cravate si ace de cravata, si nu numai. Sunt si alte cheltuieli care, aparent, sunt minore, dar la care trebuie strans robinetul. Sunt adeptul banilor care trebuie sa mearga in zona investitiilor in agricultura. A fost seceta de investitii in agricultura, multa pomana care nu se regaseste in profit si dezvoltare. Sigur ca da bine electoral, dar asta nu ne ajuta.

"Nu folosesc ochelari electorali"

Se vorbeste de alegeri anticipate. Reducerea subventiilor nu are impact negativ?

Nu folosesc ochelari electorali, ci ratiune. Sunt mai putin de 2 ani pana la aderare si trebuie sa pregatim cat de cat structurile primare din agricultura romaneasca sa fie compatibile cu cele ale UE. Pentru mine, ca ministru, este mai important sa respect aceste etape decat sa perpetuez loc pe scaunul "Agriculturii" de dragul de a scrie in dreptul meu ministrul Flutur.

Impozitul pe terenul agricol a fost dezbatut de Guvern?

Au fost discutii si in sedinta de joi a Guvernului. Se incearca identificarea tuturor formelor de venit in Romania. Am ramas si raman sustinatorul ideii, si nu sunt singurul, sa venim cu masuri in paralel pentru a atenua impactul impozitului asupra bugetului de familie. Se pune problema ca acest tip de impozit este necesar pentru a-l determina pe om sa-si cultive, totusi, pamantul. Daca il tine nelucrat si plateste impozit, atunci trebuie sa faca ceva. Ori il vinde, il introduce in circuitul comercial, ori il cultiva, ca nu renteaza sa-l tina asa si sa plateasca. Iese pe minus. Pe de alta parte, trebuie sa venim si cu solutia rentei viagere (n.r. - persoanele peste o anumita varsta, care isi vor vinde terenurile sau le vor da in administrare, vor primi astfel de pensii). Vor fi si masuri de consolidare a proprietatii, completate de renta viagera pentru a incuraja pe cei in varsta sa dea terenul celor tineri; vom da drumul la creditul de investitii; mica ferma intra pe rod, capitalizeaza ca sa poata da impozit pe acel mic profit. Acum, daca ma grabesc, pun impozit pe saracie, pe minus.

Se pune problema generalizarii impozitului pe venitul agricol?

In momentul de fata nu. Romania este, din pacate, o mare importatoare de produse agroalimentare. Romania trebuie stimulata sa iasa pe piete, sa-si recucereasca pietele interne pe care le-am pierdut si sa iasa si afara, sa devenim mai ofensivi. Sa vorbim de societatile agricole. Sunt decapitalizate. In ultimii ani, legea asigurarilor n-a functionat sau a functionat discretionar. Bancile nu s-au dus in mediul rural ca sa finanteze. Vrem sa venim cu Casa creditului rural. Societatile de asigurari au asigurat diferentiat, doar anumite calamitati, anumite pierderi. In momentul acesta tot riscul este lasat pe producatorul agricol. Daca venim si cu aceste impozite consistente l-am omorat inainte de a se naste. Nu este corect. Intr-o economie normala de piata nu se poate sa nu vorbim si de impozitare. Dar acum avem 4 milioane si ceva de gospodarii de subzistenta si de semisubzistenta. Trebuie sa le organizam. Procesul este logic, dar hai sa-i organizam dupa care venim si cu impozitul.

Limitele exploatatiilor agricole se vor modifica

Multe dintre subventii sunt conditionate de faptul ca producatorul agricol beneficiar trebuie sa aiba o exploatatie agricola, care presupune minimum 110 ha sau echivalentul. Vor fi modificate limitele exploatatiei agricole?

Limita minima a unei exploatatii de 110 ha este o copilarie, este prea mult. Exista o rezistenta la asociere si nu poti face sabloane nationale. Oamenii, de frica sindromului de colhoz, nu se asociaza. Am facut studii pe zone. In Transilvania exista o rezistenta teribila la asociere, in Dobrogea exista deschidere la asociere. Dar nu trebuie sa facem o lege care sa spuna 110 ha, pentru ca va trebui sa incurajam fermele familiale, care sunt baza. Putem sa incurajam si marile exploatatii, dar cu masuri de piata. Acum se lucreaza la modificarea acestor legi. De exemplu, sunt in lucru Legea creditului agricol de investitii, casele de credit rural, modificarea legilor privind circulatia juridica a terenurilor pentru a incuraja concentrarea suprafetelor, alte cateva legi care sunt fundamentale pentru cetateni.

Se va infiinta bursa lemnului

Care este politica in domeniul padurilor, in special a licitatiilor pentru adjudecarea masei lemnoase?

Pentru paduri lucram la o noua strategie de valorificare a masei lemnoase, avand in vedere numarul mare de actori si de proprietari. Din pacate, proprietarii au fost scosi din joc in politica de vanzare (n.r. - aproximativ 30% din fondul forestier are alti proprietari decat statul), ii prindem in Consiliul de Administratie de la Regia Nationala a Padurilor (RNP), ii chemam la dialog sa faca politica de pret impreuna cu noi. Ei au fost scosi din joc. S-au creat monopoluri zonale, periculoase, din partea unor clienti politici, asa numitii "baroni ai lemnului". Viziunea noastra prevede faptul ca va trebui sa sortam mult mai bine lemnul, in sortimente superioare care se vor vinde mult mai bine la licitatie. Dorim bursa lemnului ca sa nu birocratizam sistemul, la 2 saptamani sa tot faci licitatii. Sa existe bursa si preturi la bursa, astfel incat lemnul de categorie inferioara, lemnul de foc, sa fie vandut la preturi mai mici populatiei din mediul rural, pentru a scadea impactul negativ al taierilor ilegale.

Veti mentine paza gratuita a padurilor private?

A fost o masura populista, pentru ca doar 23.000 ha de padure fac obiectul Ordonantei care instituie acest sistem. Mai degraba sustinem infiintarea de structuri private si le sprijinim la pornire, la infiintare, decat sa ne facem ca facem. Luam in calcul si modelul german, de infiintare a ocoalelor silvice mixte, care sa administreze si padure de stat si padure privata, si padurea bisericii si a obstii. Modul promovat pana acum a fost o solutie utopica si cu iz electoral, tarzie pentru soarta padurilor. Pana acum nu s-a modificat legislatia privind paza gratuita a padurilor, dar nu este functionala, dovada suprafata foarte mica ce face obiectul acestei ordonante.