Eveniment

Acolo luai un interviu nepotului fostului Gran' Muftì din Jerusalem adica faimosul Mohamed Amin al-Husseini care intre national-socialism si islamism gasea "profunde similitudini".
- Care la Nueremberg fusese procesat in contumacia pt. ca ani in sir spinsese pe arabi sa se alineeze cu Germania nazista. Care in 1944 se dusese la Berlin, urland Moarte-lui-Tito-prietenul-evreilor-si-dusmanul-lui-Maomet, si tinut botezul lui "Handzar Trennung" adica divizia compusa din 21. 000 de bosnieci ale SS Islamice. Si care, protejat de palestinieni, acum se ascundea in Beirut.

Se numea Yassir Arafat,

nepotul asa unui unchi, si interviul cu Arafat folosì doar ca sa demonstreze ca mostenirea genetica nu este o opinie. ( nota trad: vezi cartea Interviu cu Istoria, printre care este si cel luat si lui Arafat). Dar dupa Amman m-am dus la Beirut.
- Aici luai un interviu rivalului sau George Habash adica seful Frontului Popular al Palestinei, omul caruia in primii Anilor ' 70 ii datoram majoritatea atentatelor facute in Europa. Si interviul cu George Habash (un medic si un crestin, fii atent, deja un fel de doctor Schwitzer) mi-a deschis ochii.

Pt. ca, in timp ce un atent body-guard il protejà cu mitralieta tzintita spre capul meu, cu mare limpezeala Habash imi explicà ca dusmanul arabilor nu era Israel si basta: era si Occidentul. America, Europa, Occidentul. Intre targets de tzintit cità Italia, Franta, Germania, Elvetia si aici asculta-ma bine. Nu pierde nici un cuvant, nici o virgula, din ce relatez. Uite aici:

"Revolutia noastra este un moment din revolutia mondiala. Nu se limiteaza doar la recucerirea Palestinei. Trebuie sa fim onesti si sa admitem ca noi vrem sa ajungem la un razboi ca razboiul din Vietnam. Ca noi vrem un alt Vietnam. Si nu numai pt. Palestina dar pt. toate tarile arabe. Palestinienii fac parte din Natiunea Araba. Este deci necesar ca intreaga Natiune Araba sa intre in razboi impotriva Americii si impotriva Europei. Ca sa izbucneasca un razboi total. Si va izbucni. Sa stie America si Europa ca noi suntem abia la inceput. Ca punctul culminant /il bello trebuie sa ajunga, e pe drum. Ca de-acum inainte ei n-o sa mai aiba parte de pace".

Si iar: " Sa avansam pas dupa pas, milimetru dupa milimetru. An dupa An. Deceniu dupa deceniu. Determinati, obstinati, rabdatori. Asta este strategia noastra. O strategie pe care o vom raspandi".

Oh da, mi i-a deschis, ochii. Da. Necazul este ca nu mi-i deschisese de-a binelea. Stii de ce? Pt. ca mea culpa, mea culpa, crezui ca Habash se referea numai la atentate, la masacre. Nu intelesesem ca vorbind de "razboi Occidentului", prin strategia-de-raspandire, nu se intelegea doar razboiul care se facea cu armele. Se intelegea si razboiul care se face furand o tara de la cetatenii ei. Pas dupa pas, exact, milimetru dupa milimetru. An dupa An, deceniu dupa deceniu. Determinati, obstinati, rabdatori".

1. dai ca subiect un interviu cu Marele Muftiu si in text e vorba de HabaCHE.
2. Iti batzi joc de un crestin adevarat, mare intelectual si umanist, doctorul Albert SchwEITZER
3. Famila Husseini este una dintre cele mai "aristocratice" arabesti, neavand nici o legatura cu Arafat. Stii ceva, dar le incurci ca deobicei, e vorba de un nepot al Marelui Muftiu, nu Arafat, fireste, care a condus arabii in timpul campaniei antievreiesti in anii 47-48 dar a fost ucis in lupta la inceputul bataliei pentru Ierusalim (cred ca pe langa Latrun, la sud)
4. Marele Muftiu nu a fost "procesat" la Nuernberg din simplul motiv ca TOATE marile puteri aveau nevoie de arabi in acel timp. A fost prins de francezi in vara lui 45 cand venea de la Berlin si trimis la Beirut in schimbul angajamentului sa nu le faca probleme in Maghreb. Englezii aveau si ei nevoie de liniste in tarile arabe in care aveau interese, din anii 50 si americanii, asa ca marele Muftiu a murit linistit la Beirut la inceputul anilor 70 (nu s-a mai intors la Ierusalim in vremea lui Hussein caci era dusmanul de moarte al bunicului acestuia, Abdullah, prietenul Goldei Meir, care primise in 48 cadou Cisiordania cu tot cu Ierusalimul de la papusari).
5. Marele Muftiu a fost un patriot arab intransigent, deci antibritanic in primul rand, conducand astfel revolta nationala impotriva colonialistilor englezi in Irak in mai 1941, nemtzii nedadandu-i practic vreun ajutor, in ciuda promisiunilor. A plecat apoi la Berlin unde a infiintat divizia musulmana SS Handschar cu care a luptat atat impotriva coministilor prosovietici ai lui Tito (apropos, Tito nu avea pe langa el in conducere decat un singur evreu, pe inteleptul Moshe Pjade, nu ca la "romani", de exemplu, asa ca chestia cu Tito vandut evreilor e prosteasca), cat si impotriva englezilor in Italia. Si au luptat, nu gluma, musulmanii muftiului.
Asa ca propaganda-propaganda dar adevarul trebuie respectat, altfel se intoarce ca un bumerang in capul "propagandistei".
La 2005-08-24 12:47:29, Oriana a scris:

> Acolo luai un interviu nepotului fostului Gran' Muftì din
> Jerusalem adica faimosul Mohamed Amin al-Husseini care intre
> national-socialism si islamism gasea "profunde
> similitudini".
> - Care la Nueremberg fusese procesat in contumacia pt. ca ani in sir
> spinsese pe arabi sa se alineeze cu Germania nazista. Care in 1944 se
> dusese la Berlin, urland
> Moarte-lui-Tito-prietenul-evreilor-si-dusmanul-lui-Maomet, si tinut
> botezul lui "Handzar Trennung" adica divizia compusa din
> 21. 000 de bosnieci ale SS Islamice. Si care, protejat de
> palestinieni, acum se ascundea in Beirut.
>
> Se numea Yassir Arafat,
>
> nepotul asa unui unchi, si interviul cu Arafat folosì doar ca
> sa demonstreze ca mostenirea genetica nu este o opinie. ( nota trad:
> vezi cartea Interviu cu Istoria, printre care este si cel luat si lui
> Arafat). Dar dupa Amman m-am dus la Beirut.
> - Aici luai un interviu rivalului sau George Habash adica seful
> Frontului Popular al Palestinei, omul caruia in primii Anilor ' 70 ii
> datoram majoritatea atentatelor facute in Europa. Si interviul cu
> George Habash (un medic si un crestin, fii atent, deja un fel de
> doctor Schwitzer) mi-a deschis ochii.
>
> Pt. ca, in timp ce un atent body-guard il protejà cu
> mitralieta tzintita spre capul meu, cu mare limpezeala Habash imi
> explicà ca dusmanul arabilor nu era Israel si basta: era si
> Occidentul. America, Europa, Occidentul. Intre targets de tzintit
> cità Italia, Franta, Germania, Elvetia si aici asculta-ma
> bine. Nu pierde nici un cuvant, nici o virgula, din ce relatez. Uite
> aici:
>
> "Revolutia noastra este un moment din revolutia mondiala. Nu se
> limiteaza doar la recucerirea Palestinei. Trebuie sa fim onesti si sa
> admitem ca noi vrem sa ajungem la un razboi ca razboiul din Vietnam.
> Ca noi vrem un alt Vietnam. Si nu numai pt. Palestina dar pt. toate
> tarile arabe. Palestinienii fac parte din Natiunea Araba. Este deci
> necesar ca intreaga Natiune Araba sa intre in razboi impotriva
> Americii si impotriva Europei. Ca sa izbucneasca un razboi total. Si
> va izbucni. Sa stie America si Europa ca noi suntem abia la inceput.
> Ca punctul culminant /il bello trebuie sa ajunga, e pe drum. Ca
> de-acum inainte ei n-o sa mai aiba parte de pace".
>
> Si iar: " Sa avansam pas dupa pas, milimetru dupa milimetru. An
> dupa An. Deceniu dupa deceniu. Determinati, obstinati, rabdatori.
> Asta este strategia noastra. O strategie pe care o vom
> raspandi".
>
>
> Oh da, mi i-a deschis, ochii. Da. Necazul este ca nu mi-i deschisese
> de-a binelea. Stii de ce? Pt. ca mea culpa, mea culpa, crezui ca
> Habash se referea numai la atentate, la masacre. Nu intelesesem ca
> vorbind de "razboi Occidentului", prin
> strategia-de-raspandire, nu se intelegea doar razboiul care se facea
> cu armele. Se intelegea si razboiul care se face furand o tara de la
> cetatenii ei. Pas dupa pas, exact, milimetru dupa milimetru. An dupa
> An, deceniu dupa deceniu. Determinati, obstinati, rabdatori".
>
>