Politica

Avand prin educatie pasiune pentru Tehnica Operativa de a receptiona sub totalitarism posturi de radio si TV indepartate, inclusiv permanentul, semi-bruiatul Radio Svoboda, am beneficiat la sfarsitul lui august 1989, langa Bucuresti, vreme de vreo saptamana, de adevaratul inceput al Revolutiei Romane in direct, inima batandu-mi-se cu putere, ca lui Kogalniceanu, ascultand HI FI la Radio Chisinau apelurile lui Mircea Snegur catre romani, sa se indrepte linistiti spre Chisinau si sa astepte pasnic deznodamantul luptei politice pentru limba de stat - cu MERINDE, acest din urma arhaism impresionandu-ma pana la lacrimi. Iata de ce cred ca si Snegur, si Lucinschi, si mai ales moscovitul prozator Ion Druta, care nu are nici macar un bust la Bucuresti, nu au fost rai romani. Cel mult vor fi avut obligatii apasatoare ramase din sistemul sovietic.
Rai romani au fost insa cei care au organizat Mineriada din 13-15 iunie 1990, dezastru de imagine care nu mai avea nici o ratiune interna dupa alegerile din 20 mai, dar avea una externa, uriasa: facea imposibila aniversarea pe Prut, intr-un elan unionist incontrolabil, la 26 iunie 1990, a exact 50 de ani de la Rapirea stalinisto-hitlerista a Basarabiei!
Greu calificabili sunt si mega-intelectualii care asteptau de la poetii eroi Grigore Vieru, Leonida Lari si ceilalti din Constelatia Lirei, bascalie postmodernista, cum ar fi compararea tarii cu o coliva latita, ca in Levantul cartarescian. Dealtfel, nu sfatuiesc pe cardiaci sa numere in cataloagele mega-editurilor cate titluri se refera la Basarabia!