acesta e omul pe care l-au mancat la masa verde
punandu-si manusile inainte de-a fi atins carnea,
acesta-i fructul razboiului, fructul pacii,
maturitatea inventiei, mielul cel nou
raspunsul la intelepciunea inteleptului,
si inca mai atarna, si tot nu vrea sa moara
si inca, pe orasul de otel al anilor nostri
lumina da gres, iar sangele infiorator curge, se scurge in jos.
am crezut ca terminasem cu astfel de lucruri, dar n-am avut dreptate.
am crezut ca, deoarece avusesem puterea am avut si intelepciune.
am crezut ca lungul tren va merge pana la capatul timpului.
.....
|