Prezidentiale 2009

Un teren de peste 100.000 de metri patrati, unde statul pretindea, prin semnatura lui Crin Antonescu, in 1998, ca ar urma sa fie construit un complex sportiv, cu bazine de inot, sali de sport, stadion etc, a devenit proprietatea familiei Patriciu, care construieste abuziv, peste terenuri luate cu japca de la proprietarii din Vacaresti cel mai mare mall din zona - Sun Plaza. Afacerea se pretindea a fi un parteneriat public privat intre Complexul Sportiv National Sala Polivalenta - administrator al terenului, si SC Societatea Dezvoltare Comerciala Sudului SRL -SDCS. Ulterior, destinatia terenului a fost schimbata, in loc de complex sportiv pentru popor aparånd mall-ul lui Patriciu.
Zeci de proprietari, care ne-au vizitat la redactie, ne-au relatat drama prin care trec, batuti de bodyguarzi, impinsi cu forta de pe proprietatile lor, unde platesc taxe, dupa ce au fost presati sa-si vanda terenurile catre Rompetrol Downstream, in 2002, in perioada cand Patriciu era mogulul-sef al firmei pana la predarea acesteia catre statul fondator al CSI-ului rusesc, Kazahstan. In 2006, le-au fost pur si simplu luate cu japca terenurile de catre firma Hein Romania SA, ce apartinea fratelui lui Patriciu si lui Dinu Patriciu.
Ulterior, firma a fost falimentata si investitia a fost preluata de firma Societatea de Dezvoltare Comerciala Sudului SRL - SDCS, cu proprietari-fantoma in Cipru - respectiv un offshore din Nicosia Siag Holding Ltd cu 99% si o firma din Viena Wo Immobilienbeteilingungs Gmbh.
Intr-o dezbatere electorala din anul 1996, din cadrul Turneului Candidatilor, la Antena 1, Dinu Patriciu, fost ministru al FSN, dar reprezentand la momentul respectiv Partidul Liberal ‘93, isi dezvaluia pentru prima oara public interesul sau pentru zona Vacaresti: „Pentru a scadea pretul locuintelor, este necesar ca si o cantitate tot mai mare de teren sa intre in circuitul civic, deci si rezolvarea problemei legislative prin proprietatea publica, dar care au stapani de drept. Sunt zeci de hectare in zona Vacaresti, toate trebuie trecute in circuitul civil pentru ca pretul locuintelor sa scada“.
Preocuparea lui Patriciu pentru buzunarul bucurestenilor saraci care isi doresc locuinte este induiosatoare. Dinu Costache Patriciu, beneficiind de complicitatea autoritatilor, a trecut cu spor la spolierea proprietarilor de terenuri de pe Calea Vacaresti.

Vacaresti, pohta ce-a pohtit Ceausescu

Inainte de 1989, in zona, din dispozitia lui Ceausescu, ar fi trebuit sa se construiasca unul dintre cele mai mari complexuri sportive din Europa. S-a pus doar fundatia, cu o suprafata totala de 48.747 mp, dupa ce, in anul 1973, Ceausescu a decis ca trebuie sa fie rasa de pe fata pamantului Manastirea Vacaresti, ridicata de domnitorul Nicolae Mavrocordat, in anul 1716. Lacasul de rugaciune ar fi urmat sa fie si resedinta domneasca. In anul 1848, cand tara a fost ocupata de armata rusa, Manastirea a fost transformata in inchisoare. Ceausescu se pare ca a petrecut si el o vreme intre zidurile inchisorii, fosta manastire cu hramul „Sfanta Troita“.
Dupa ce a ordonat daramarea complexului Vacaresti, Ceausescu a vrut sa ridice in loc un ansamblu de cladiri in care sa functioneze Ministerul Justitiei, Procuratura Generala, Tribunalul Suprem si alte instante judecatoresti. Noile lucrari incep in anul 1987, dupa ce este demolata atat fosta inchisoare, cat si o parte a caselor de pe Calea Vacaresti. Numai ca proiectul „Justitie“ cazuse. In locul lui, Ceausescu a hotarat sa fie edificat un palat al sporturilor.
Antonescu a semnat un act care ar fi urmat sa duca la edificarea complexului sportiv visat de Ceausescu, dar intromisionarea lui Patriciu a dus la o cu totul alta destinatie a locului. Ca si Ceausescu, si Dinu Patriciu si-a batut joc de proprietarii de drept, care au fost jecmaniti si calcati in picioare de autoritatile obediente puterii politice care i-a alimentat averea mereu lui Dinu Costache Patriciu.

Vacaresti, pohta ce-a pohtit Patriciu

Terenurile din Vacaresti, de langa targul de chilipiruri din Berceni, apartin unui grup de aproape 60 de familii, dar proprietarii au fost aruncati cu buldozerul in haos si tribunale, au fost batuti de firmele de bodyguarzi angajati de patronul firmei Hein Romania ce apartine lui Dinu Patriciu, prin fratele sau, Serban.
Terenul in discutie din zona Piata Sudului este alcatuit din parcela Calea Vacaresti nr. 391 (20.793 mp), parcela din Sos. Oltenitei nr. 83 C (87.787,55 mp) si parcela din Sos. Oltenitei nr. 83 D (4.002 mp). Lutu si Mihalache, primarii sectorului 4 dinainte de Adrian Inimaroiu, n-au apucat „sa-l valorifice“, mai ales ca suprafata respectiva era deja revendicata de proprietarii organizati intr-o asociatie.
Cu toate acestea, pe 11.11.2005, la cererea SC Hein Romania SA, societatea capata din partea Primariei Sectorului 4 un certificat de urbanism semnat de Adrian Inimaroiu si contrasemnat de secretarul Radu Dragomirescu si de arhitectul-sef Daniel Caramida. Pentru aceasta s-a achitat taxa de 1.617 RON.

Familia Patriciu si Hein Romania SA

Hein Romania SA era o societate localizata pe Soseaua Straulesti, cu un capital social subscris si varsat de 1.612.800 RON (din care 1.297.236,57 RON si 457.338 dolari SUA) si cu obiecte de activitate declarate legate de constructii de cladiri, demolari, promovare imobiliara, administrari de imobile, consultanta, activitati de arhitectura, inginerie, intretinere cladiri s.a.m.d. Societatea avea intre asociati pe Dan (Dinu) Costache Patriciu, cu aport 1,00 RON. Parti sociale: 1. Procent la beneficii si pierderi: 0,00006 la suta. Al doilea, Serban Valeriu Romulus Patriciu, nascut in 1954, la Bucuresti, are un aport de 671.999,00 RON. Profit brut in 2004: 7.229.435,00 mii ROL.
Certificatul de urbanism fara autorizatie de constructie nu are nicio valoare, si cum Inimaroiu intarzia sa semneze in cotidianul „Ziua“ (ziar condus de Sorin Rosca Stanescu, apropiat, prieten si coleg de afaceri cu Dinu Patriciu) apar o serie de atacuri in articole in care era anuntata (aproape articol de articol) disparitia politico-administrativa a lui Inimaroiu. De exemplu: „Inimaroiu, in razboi cu seful sau politic“ („Ziua“, 8 martie 2006); „Inimaroiu, din nou penal“ („Ziua“, 8 iunie 2006); „Inimaroiu pe faras“ („Ziua“, 27 iulie 2006). In esenta, bubele lui Adrian Inimaroiu erau de la insubordonare politica la indiferenta fata de alegatori si favorizarea unor societati comerciale de pe vremea primarului Mihalache, cand a facut parte si el dintr-o comisie pentru vanzarea spatiilor comerciale sau de prestari servicii. Articolele l-au tot vizat pe Inimaroiu pana cand a semnat. In fine, pentru suprafata de care vorbeam mai sus se elibereaza o autorizatie de constructie fix pe 23 august 2006. Si „Ziua“ nu a mai scris.